Mănânci alimente în funcție de sentimente

Dulce, sărat, picant, acru, cremos, crocant, elastic... Pofta compulsivă de a „devora” asemenea alimente sfidează orice logică, orice regulă de nutriţie, orice regim alimentar, semănând mai degrabă cu dependenţa, ca în cazul consumatorilor de narcotice, al fumătorilor şi al alcoolicilor, pentru că atunci când „murim” de poftă pentru un aliment, creierul nostru îl vizualizează şi ne este foarte greu să ne mai gândim la altceva până când nu ajungem să ne potolim pofta, explică psihoterapeuţii. La fel de bine, astfel de pofte „imperative” sunt deseori „oglinda” stărilor sufleteşti care ne încearcă în momentele când ne îndopăm în neştire cu alimentul după care tânjim. Doctorul în psihoterapie Dorothy Virtue a găsit puternice legături între unele tipuri de alimente şi stări emoţionale specifice.

De pildă, pofta de alimente crocante, tocmai bune de a fi zdobite între dinţi, trădează o stare de stres, resentimente, amărăciune sau frustrare, stări care ne fac să ne „răz­bunăm” pe covrigei, floricele şi alte „crănţănele”. Zgomotul produs de strivirea acestor produse „descarcă” tensiunile nevoase, liniştind creierul.

Poftă pentru alimente cremoase, cum ar fi îngheţata sau brânza, au persoanele anxioase, pline de nesiguranţă, ruşinate sau vinovate. Consumul acestor produse „pufoase” le produce confort şi relaxare, pentru că laptele din care sunt făcute conţine L-triptofan, care, în combinaţie cu carbohidraţii (cum este zahărul), antrenează secreţia de serotonină în creier, substanţă ce produce senzaţia „de bine”.

Alimentele „elastice”, ca guma de mestecat, jeleurile şi rahatul, sunt „specialitatea” geloşilor, a timizilor care nu au curajul să îşi exprime adevăratele sentimente, a persoanelor confuze sau a celor care văd jumătatea goală a paharului şi a celor care se simt fără nici un motiv ameninţate de ceva rău.

După alimente picante tânjesc persoanele dornice de senzaţii tari şi de viaţă trăită din plin, dar care nu reuşesc întotdeauna să-şi satisfacă aceste dorinţe. De asemenea, gustul pentru acru, iute, sărat sau alte arome picante arată dorinţa de nou şi schimbare.

Pâinea, pastele şi orezul sunt căutate de persoanele stresate, nervoase sau fricoase. Prăjiturelele şi biscuiţii, alimente procesate bogate în carbohidraţi dulci, sunt dorite cu ardoare de persoanele care caută confort şi siguranţă şi care vor să scape de emoţiile negative. Pofta pentru aceste alimente poate trăda însă şi o persoană încăpăţânată, care nu vrea cu nici un chip să facă un anumit lucru.

Ciocolata este „poftită” de aproape toată lumea, de la mic la mare. Ingredientul ei magic este feniletilamina, substanţă pe care o produce şi creierul, şi care induce sentimente romantice, de dragoste. Totuşi, unele persoane „mor” după ciocolată şi când se simt nefericite în dragoste. Ciocolata conţine şi un ingredient asemănător serotoninei produse în organismul uman, difenilamina, care induce starea de calm, iar pirazina, o substanţă regăsită în aroma ciocolatei, activează centrii nervoşi unde se proiectează senzaţia de plăcere.

În fine, nucile, alunele, seminţele şi alte alimente cu texturi asemănătoare sau conţinând aceste ingrediente sunt căutate de persoanele private de bucurii şi plăceri sau de cele care oferă toate acestea, dar nu au parte de reciprocitate. În spatele poftei pentru aceste alimente se pot ascunde sentimentul de singurătate sau însingurarea, nemulţumirea sau îngrijorarea. Sursa: jurnalul.ro