Se cauta chelneri si programatori...

De mult timp stiam ca a fi chelner sau programator au ceva in comun ;-)

 

In Cluj se cauta chelneri si programatori

Clujul este, din nou, judetul cu cele mai multe locuri de munca vacante din tara (1.212), pe urmatoarele pozitii situindu-se judetul Iasi (631) si Bucurestiul (518). In Cluj cele mai multe slujbe sint disponibile in domeniul HoReCa (hoteluri & restaurante & cafenele), unde se cauta lucratori la bucatarie (84), barmani (46), ospatari (48), ajutori de ospatar (6) si bucatari (8).


In IT se ofera slujbe pentru programatori (60), ajutori de programator (63) si ingineri de sistem (8), in comert sint disponibile slujbe pentru vinzatori (31), lucratori comerciali (23) si operatori comerciali (20), in timp ce in industria confectiilor exista posturi pentru muncitori necalificati (37) si confectioneri-asamblori articole textile (45). Multe slujbe exista si pentru soferi (de autorisme si camionate - 13 posturi, de autocamioane - 59 si ifronisti - 8 ), pentru manipulanti de marfuri (37) si pentru ucenici (54). Informatii despre locurile de munca vacante se pot obtine la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (Cluj-napoca, str. G. Cosbuc nr. 2).

Sursa: Ziarul Faclia

 

Numărul de plăți online efectuate de români va crește în 2012

Potrivit reprezentanților companiei Netopia mobilPay, unul dintre cei mai importanți și mari procesatori de plăți online prin card, piata plăților online cu cardul va crește cu aproximativ 30% față de anul precedent, atingând valoarea de 5 milioane de tranzacții în 2012.

Din punct de vedere al volumului total al cumparaturilor pe Internet, acesta va depasi 250 de milioane de euro in 2012, iar tranzactia medie se va situa in jurul valorii de 50 de euro. Spre comparatie, in 2011, volumul pietei de plati online cu cardul a fost de circa 200 milioane de euro, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

"In primul semestru al acestui an, romanii au efectuat 2,3 milioane de plati online cu cardul, cu 45% mai mult comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Din tranzactiile inregistrate in aceasta perioada, peste 550.000 (un sfert din piata) au avut loc pe site-urile de reduceri. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, numarul de tranzactii realizate pe site-urile de reduceri a crescut cu peste 60%", a declarat Horia Grozea, Director Card Payments Netopia mobilPay.

Cresteri importante, peste media pietei de plati online cu cardul, s-au realizat in primul semestru al anului si in zona de telecom si divertisment.

Potrivit lui Grozea, a existat un utilizator care a cheltuit in sase luni, prin intermediul serviciului mobilPay, 10.000 euro in sase tranzactii, si un altul care a cheltuit 1.000 euro, insa in 261 de tranzactii. De asemenea, au existat, la nivelul platformei, aproape 20 de utilizatori care au cheltuit fiecare, in medie, 5.000 de euro, in sase luni. sursa: ziare.com

Tu cum ai vinde inghetata? Romania versus Croatia...

Saptamana trecuta am avut ocazia sa filmez cele de mai jos...

Bineinteles sunt mai multe feluri de a vinde inghetata:

1. Iei banii si ii dai in mana inghetata
2. faci acelasi lucru dar in felul ca sa se simte bine toata lumea...

Si aici nu vorbim (numai) de fidelizare...
acesti clienti poate vin o singura data (majoritatea sunt turisti in trecere, dat fiind ca cele de mai sus se intampla intr-un Marina din Croatia...majoritatea oamenilor vin cu sailing yachts se opresc in marina si pleaca...

Dar baietilor nu ii este greu deloc sa faca munca lor cu zambetul pe buze...

Bravo Primosten!

Bacsis de 5.000 de dolari pentru o consumatie de 27 de dolari la restaurant

Munca noastra de zi de zi, cu zambetul pe buze....
Asa ar trebui sa o facem, si nu numai pentru salariul primit.... 
Intamplarea de mai jos arata ca mai sunt oameni care au aceeasi parere despre chestia aceasta...



***********

Cinci mii de dolari. Este bacsisul mai mult decat generos de care a avut parte un chelner din Statele Unite. L-a primit de la doi americani, sot si sotie, pe care i-a servit in ultimii ani aproape zilnic, de fiecare data cu zambetul pe buze.

Cei doi au luat o supa si un pahar de vin, pentru care au avut de platit 27 de dolari. Aflasera insa ca barbatul, chelner la acelasi restaurant din orasul Houston de aproape 16 ani, a ramas fara masina, dupa ce localitatea lui a fost lovita de o furtuna puternica. Din aceasta cauza, era nevoit sa schimbe mai multe autobuze ca sa ajunga la serviciu, asa ca i-au facut un cadou.

Doru Prelipcean: ”Am moștenit pasiunea pentru gastronomie”

Doru Prelipcean a lucrat și și-a făcut stagiul la renumite restaurante din Europa, în Austria sau Germania, iar acum conduce propria afacere în domeniul cateringului în Londra, serviciile sale adresându-se atât românilor cât și britanicilor. Specializat în bucătării internaționale, gătește cu pasiune bucatele tradiționale românești, fapt ce a și făcut să spună despre el că face cele mai bune sarmale din UK.
Doru și-a descoperit pasiunea pentru gătit încă din copilărie, acasă la Rădăuți. Spune că a moștenit dragostea pentru gastronomie din familie, de la mama, bunica și străbunica sa.
“Mi-a placut mult să stau la bucătărie și stăteam de mic în preajma mamei pentru a-i învăța rețetele. Străbunica mea pregătea pentru nunți, bunica făcea același lucru, iar mama a urmat-o. Eu încerc să continui această tradiție de familie.”
Maestrul bucătar, în vârstă de 38 de ani, a venit în Marea Britanie în urmă cu 10 ani, după ce a finalizat “un stadiu complet de pregătire în Austria și Germania”. “M-am specializat în afara României de la vârsta de 18 ani, când am plecat în Germania și Austria. Am muncit la un restaurant renumit din Viena unde veneau clienți care se respectau. Șeful meu era un tânăr bogat, de vârsta mea, fascinat de bucătăria internațională. Eram unul din bucătarii lui care munceau în schimburi și mă aprecia foarte mult pentru că de multe ori reușeam să îi depășesc în arta culinară pe bucătarii austrieci care lucrau acolo. Am primit și măriri de salariu, iar munca o făceam cu mare plăcere.
Experiența am dobândit-o de-a lungul anilor petrecuți în Germania. La ultima pizzerie devenisem bucătar șef. În Viena am gătit pentru oameni celebri și mari personalități, restaurantul fiind situat la cinci minute de Parlamentul din Viena și de renumitul teatru din capitala Austriei”, își amintește Doru despre primele experiențe internaționale în domeniu.
Bucătăria britanică
“Am ajuns Anglia undeva la sfârșitul anului 2002. La început, am muncit câteva săptămâni la un restaurant italian din apropierea British Museum. Programul era destul de dificil pentru că eram nevoit să fac naveta, iar pauza de prânz de la 2:30 la 5:30 trebuia să o petrec în cafenele. Acest lucru mă epuiza, iar la finalul programului trebuia să circul cu autobuzul de noapte”, povestește Doru.
Un șir de întâmplări norocoase l-au făcut să pună pe picioare o afacere în domeniul cateringului. “Când am ajuns aici erau destul de puțini români în acea perioadă și nu aveau prea multe soluții pentru organizarea petrecerilor și în special a nunților. Eu aveam o experiență deosebită în domeniu. În preajma Craciunului organizam câte două festivități zilnic la restaurant, cu meniuri foarte variate. Am întâlnit, astfel, primul cuplu care a fost impresionat de experiența mea și mi-a propus să mă ocup de organizarea nunții lor.
Am pregătit totul împreună cu fratele meu, care este și el un bucătar experimentat. Condiții nu prea erau, dar ne-am descurcat, închiriind oale și veselă. Pot spune că mâncarea a fost foarte apreciată”, mai povestește Doru despre debutul său pe cont propriu.
Afacerea sa a prosperat și serviciile sale au devenit foarte apreciate, clienții fiind în special receptivi la produsele gastronomice preparate după rețete italiene, spaniole și franțuzești, dar și de preparate organice proaspete.
“În momentul de față ofer un serviciu complet de catering care cuprinde o gamă completă de ornamente interioare pentru săli, aranjamente florale, meniuri complete, deserturi, bufet suedez și alte specialități preparate la cererea clienților. Gătesc pentu grupuri de români în special la botezuri, nunți și zile onomastice. În scurt timp vom deschide și o pizzerie cu bucătăria deschisă la cuptor pe vatră, unde vom oferi pofticioșilor o pizza cum n-au mâncat nici în Napoli”, spune bucătarul român.
sursa: ziarulromanesc.net

Sucurile naturale reprezintă 10% din vânzările de băuturi răcoritoare

Preocuparea multor români pentru consumul de alimente sănătoase a încurajat producătorii de sucuri naturale să îşi dezvolte afacerile şi să spere la ocuparea a 10% din piaţa băuturilor răcoritoare.

Pe o piaţă a băuturilor răcoritoare de aproximativ trei miliarde de euro, sucurile naturale reuşesc vânzări de 10% din total. În România se consumă circa 3,3 miliarde litri de băuturi răcoritoare, din care cantitatea de sucuri naturale produsă anual a depăşit 300 milioane litri. Pe acest segment de piaţă, alături de procesatori mai mari, gen Timbark sau European Drinks, încearcă să-şi facă loc şi micii producători. În prezent, sunt înregistraţi la Ministerul Agriculturii, cu unităţi în funcţiune, 93 de agenţi economici procesatori de sucuri de fructe şi legume.

Numărul acestora este în creştere, mai ales după ce sucul de mere a devenit noua oportunitate a pomicultorilor. Astfel, după ce au constatat că românii nu se înghesuie când vine vorba de cumpărat mere, cinci producători din Timiş au decis să se asocieze şi să cumpere o instalaţie de făcut suc natural, pentru a-şi valorifica producţia. „Pentru că nu aveam unde să ne vindem merele, am decis să achiziţionăm o instalaţie de făcut suc natural. Aceasta, după ce încercasem să vindem merele unui alt producător, care avea o fabrică de sucuri naturale.

I-am dat 100 tone de mere pentru industrializare şi n-am mai primit banii nici în ziua de azi. Aşa că am decis să ne facem propria noastră făbricuţă. Am plecat în Germania, am dat 36.000 euro şi ne-am întors cu o instalaţie nou-nouţă“, povesteşte Gheorghe Benea, reprezentantul Kronstadt Fructe Timiş.

Chiar dacă cea mai mare parte a fructelor obţinute de pe cele 106 hectare de livezi este valorificată direct, pomicultorii din Timiş sunt încântaţi de noua afacere cu sucuri. Ei au luat o decizie inspirată când au înfiinţat o firmă, au cumpărat instalaţia şi au deschis afacerea cu sucuri. Acum, realizează o producţie anuală de 40 tone de suc natural, din ce în ce mai căutat pe piaţa internă. Dacă până acum sucul era vândut doar în zonă, adică în judeţele Timiş şi Arad, viitorul se anunţă şi mai bun, pentru că firma a reuşit să încheie un contract cu un hipermarket cu acoperire naţională.

Investiţie amortizată într-un an

Pentru că piaţa sucurilor naturale este în creştere, procesatorii încearcă ­să-şi extindă capacitatea de producţie. „Mă gândesc să accesez nişte fonduri europene pentru a-mi mări capacitatea şi pentru a produce suc şi din alte fructe decât mere. Deja am introdus şi perele alături de mere, dar vrem mai mult. Pentru că afacerea merge tot mai bine“, a spus Andras Jeno, patronul Biofruct Hunedoara. El povesteşte că a decis să intre în această afacere după ce a terminat facultatea şi a petrecut o perioadă în Elveţia, unde a văzut cum se produce suc natural.

„Am început în 2005, în urma unei perioade de practică în Elveţia, şi am decis să investesc 100.000 euro şi să cumpăr o instalaţie nouă din Austria. Am pornit cu 50 tone pe an şi am ajuns la aproape 800 tone. Fac doar suc de mere şi doar în perioada recoltei, adică între lunile august şi noiembrie, în restul anului instalaţia rămânând neutilizată“, ne-a povestit Andras Jeno. El cumpără merele de la pomicultori din Argeş şi Sibiu şi vinde sucul prin supermarketuri şi magazine naturiste, la cinci sau zece litri, cu un preţ de cinci-șase lei pe litru.

La rândul lor, pomicultorii din Timiş au în vedere adaptarea instalaţiei pentru a putea produce şi suc de vişine sau caise. „Sperăm să ne dezvoltăm. Acum, producem doar patru tone de suc pe zi. Merele folosite sunt din producţie proprie, dar pentru că deja am început să cultivăm şi pere, de anul viitor vom încerca să producem şi suc de pere. Oricum, în livezile noastre mai avem şi alte fructe, de la piersici, la cireşe şi căpşune. Pentru a face suc şi din sâmburoase, mai trebuie un adaptor la instalaţia existentă pentru a scoate sâmburii, şi atunci vom putea produce şi suc de cireşe, vişine, caise şi piersici“, arată Gheorghe Benea.

Viitorul se arată încurajator pentru procesatorii de fructe. Andras Jeno spune că „este foarte mulţumit, pentru că afacerea creşte de la un an la altul“.

Rezultatele se anunţă bune şi pentru Kronstadt Fructe Timiş. „Am început să producem suc de mere în octombrie 2010. Deja am amortizat investiţia făcută în instalaţia luată cu bani proprii. Anul trecut am vândut întreaga cantitate de suc obţinută, iar anul acesta am comercializat deja 25 tone“, a mai spus Benea.
sursa: business-forum.ro

Bucatariile firmelor de top: Unde mananca angajatii de mii de euro

Un angajat petrece la birou, de obicei, opt ore pe zi, insa in unele cazuri, zilele lucratoare pot ajunge sa aiba si 10-12 ore. De aceea, locul unde mananca una, doua sau chiar trei mese pe zi, devine tot mai important, iar companiile investesc din ce in ce mai mult in amenajarea birourilor si, implicit, a salilor de mese.



Wall-Street.ro iti prezinta bucatariile unora dintre cele mai mari companii din Romania. In marile corporatii, locul unde angajatii iau pranzul, altfel spus, bucataria clasica, a fost inlocuit cu cafeteria sau, in tot mai putine cazuri, cu sala de mese.


Holcim, unul dintre cei mai mari producatori de ciment de pe piata locala, ocupa o suprafata de 2.500 mp de birouri in cladirea Floreasca Business Park, in care isi desfasoara activitatea 140 de angajati ai companiei. Sediul Holcim a fost amenajat de compania Corporate Office Solutions, care a mai mobilat si birourile White & Case, eMag sau Colliers.

Compania de property si facility management Building Support Services (BSS), unul din principalii jucatori din piata de profil, are sediul in cladirea Europe House din primavara lui 2007. In vara anului trecut, a decis sa faca schimb de spatii cu compania de consultanta imobiliara CBRE, care avea biroul la acelasi etaj al cladirii din Piata Victoriei.


Casa de avocatura White & Case, care a intrat pe piata locala in anul 2008, ocupa o suprafata de peste 1.500 mp in cladirea Europe House, amplasata in Piata Victoriei. Cei 45 de avocati s-au mutat in primavara anului trecut in noul sediu, a carui amenajare a costat 400.000 euro.

In cei aproximativ 2.450 mp inchiriati de Microsoft Romania in turnul de sud al cladirii City Gate compania poate acomoda pana la 190 de angajati desi exista birouri doar pentru 121. Microsoft incearca sa implementeze un sistem prin care angajatii sa schimbe cat mai des locul de la care lucreaza atunci cand se afla la birou.

Sediul Point Public Affairs este situat pe strada Ienachita Vacarescu 22B, intr-o casa in stil brancovenesc, proiectata de arhitectul Gheorghe Simota.

Britanicii de la Aviva au intrat pe piata locala in anul 2000 cu numele Commercial Union, iar biroul lor era situat pe bulevardul Mircea Eliade din Capitala. Astazi, sediul central al asiguratorului se afla in apropierea Pietei Victoriei. La inceputul acestui an, cmpania britanica Aviva plc. a vandut catre gigantul american Metlife Inc., operatiunile sale din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania, unde opereaza, in prezent, prin Aviva Asigurari de Viata si Aviva Pensii Private.

In urma cu un an, compania de consultanta in comunicare strategica si public affairs Links Associates, creata de fostul purtator de cuvant al MAE, Corina Vintan, si-a mutat sediul intr-o vila istorica din zona Piata Romana.

NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen), una dintre cele mai puternice trei firme de avocatura de pe piata locala, are sediul in complexul de birouri Bucharest Business Park, detinut de CA Immo, in apropiere de Piata Presei.

Wall-Street.ro te incurajeaza sa comentezi: Cat de importanta este pentru tine bucataria din biroul in care lucrezi? A investit compania ta in sala de mese? Sau: care sunt variantele alternative pentru a lua pauza de masa la birou?

Frica de cancer: Coca-Cola si Pepsi isi schimba retetele

Producatorii de bauturi racoritoare Coca-Cola si Pepsi isi schimba reteta bauturilor pentru a evita in statul California afisarea unui avertisment impotriva cancerului pe eticheta, dupa ce o substanta folosita de cele doua grupuri a fost clasificata drept cancerigena, potrivit Mediafax.

Reactie: Nu schimbam faimoasa reteta pentru producerea Coca-Cola

„Colorantul de caramel utilizat pentru producerea tuturor produselor noastre este si va fi intotdeauna sigur. Compania Coca-Cola NU isi schimba faimoasa reteta pentru producerea bauturii racoritoare Coca-Cola. De-a lungul anilor, am imbunatatit procesele de productie, dar nu am modificat niciodata formula noastra secreta”, releva o declaratie a companiei Coca-Cola transmisa presei.

„Am cerut furnizorilor nostri de caramel sa modifice procesele lor de productie pentru a reduce cantitatea de 4-MEI din caramel, dar aceste schimbari nu vor afecta reteta, gustul deosebit si nici calitatea exceptionala pe care produsele noastre o ofera consumatorilor. Aceste schimbari nu vor afecta culoarea sau gustul Coca-Cola.”

Noile retete pentru culoarea caramel a bauturilor au o cantitate mai redusa de 4-metilmidazol, substanta chimica considerata cancerigena in California, potrivit BBC.

Reteta schimbata a fost introdusa deja in California, iar cele doua grupuri afirma ca implementarea la nivelul SUA va creste eficienta productiei.

"Consideram ca nu exista un risc la adresa sanatatii publice care sa justifice o astfel de schimbare, dar am cerut furnizorilor de caramel sa ia aceasta masura pentru ca produsele noastre sa nu fie supuse unei cerinte pentru un avertisment fara fundament stiintific", a declarat un reprezentant al Coca-Cola.

Substanta chimica a fost legata de cancer la soareci de laborator in cadrul unui studiu, dar nu exista dovezi ca ar reprezenta un risc pentru sanatatea oamenilor, potrivit Asociatiei Americane a Bauturilor Racoritoare.

Autoritatea pentru Alimente si Medicamente din SUA afirma ca o persoana ar trebui sa consume peste 1.000 de doze de Coca-Cola sau Pepsi pe zi pentru a acumula o doza de substanta chimica similara cu cea folosita pe soareci in testele de laborator.

Sursa: wall-street.ro

Explicatii ciudate: preţul unui ou de găină a crescut cu 50% într-o săptămână

Preţul unui ou de găină a crescut în numai o săptămână cu 50%, la 1,2 lei, ca urmare a intrării în vigoare a unei prevederi la nivelul Uniunii Europene care interzice comercializarea ouălelor produse de găini crescute în cuşti, unde fiecare animal are un spaţiu mai mic decât suprafaţa unei coli de hârtie A4. În România piaţa ouălelor este evaluată la 1 miliard de euro.

"Este o situaţie la nivelul întregii Uniuni Europene. Au fost schimbate cuştile găinilor şi din această cauză a scăzut şi oferta pentru că densitatea animalelor din ferme s-a redus. La noi producătorii au cuşti modernizate, însă preţurile au crescut pentru că pe piaţă nu mai intră importurile din Polonia, ţară unde producătorii nu şi-au modernizat fermele de păsări. Preţurile vor reveni la normal odată ce se va reechilibra balanţa dintre cerere şi ofertă", a explicat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescă­torilor de Păsări din România, organizaţie care reuneşte cei mai mari jucători din industria avicolă locală.

Pe piaţa locală sunt comercializate patru categorii de ouă: cele inscripţionate cu 0 (produse în sistem ecologic), 1 (produse în gospodăriile private), 2 (produse în fermele de dimensiuni mari) şi 3 (produse în baterii - cuştile nemodernizate).

Începând cu acest an este interzisă comercializarea pentru consum a ouălelor inscripţionate cu cifra trei, ca urmare a intrării în vigoare a regulamentului european.

Creşterea de preţ din prezent se explică prin faptul că anul trecut ouăle inscripţionate cu cifra trei acopereau aproximativ 90% din vânzările din comerţul modern, potrivit unor estimări anterioare ale oficialilor Carrefour România.

"Nu toţi producătorii din România au reuşit să îşi modernizeze cuştile. S-a creat în acest moment un deficit pe piaţa ouălelor. Până nu se echilibrează situaţia nu vor coborî preţurile. Vom avea ouă scumpe anul acesta", explică la rândul lui Grigore Horoi, preşedinte al Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa avicolă locală.

Agricola Bacău a investit în anii anteriori patru milioane de euro pentru a reuşi să îndeplinească regulamentele europene pentru bunăstarea păsărilor. Chiar şi aşa, ferma în care Agricola Bacău produce ouă funcţionează în acest moment la jumătate din capacitate. "Estimez că vom încasa în acest an din ouă circa 20 de milioane de lei (4,7 mil. euro) faţă de 40 milioane de lei (9,45 mil. euro) dacă nu intra în vigoare interdicţia europeană", subliniază Horoi, care adaugă că va vinde în acest an pe piaţa locală circa 60 de milioane de ouă.

Consumul de ouă din România se cifrează la 3,6 miliarde de bucăţi anual. Mai bine de două treimi din piaţă este acoperită de comerţ la care se adaugă autoconsumul. În bani, la preţurile din prezent piaţa ouălelor se ridică la circa 1 miliard de euro anual, potrivit estimărilor ZF. Piaţa locală a ouălelor de găină este împărţită între jucători precum Agricola Bacău, Agrimon, Avicola Buftea, Avis 3000 Minţia sau Avicom Vaslui. Sursa: zf.ro

Companiile fac eforturi către oferirea unor servicii mai bune de customer

„Extra serviciile“ pe care le oferă sunt noua provocare pentru comercianţii români. Nu mai cumpără nimeni doar produsul. Cumpără, la pachet, cu alte „beneficii“.

Fidelizarea clienţilor e vehiculată, de regulă, drept unul dintre obiectivele principale ale oricărei companii, însă, în realitate, interesul faţă de aceştia a fost în anii din urmă o chestiune mai degrabă secundară, crede Bogdan Belciu, partener PwC. „În perioada de boom, firmele au fost mai preocupate de câştigarea pieţei. Fiind o abundenţă de bani, vânzătorii au uitat să vândă“, explică acesta. Dar de când românul statistic a căpătat o înclinaţie bruscă spre economisire, comercianţii - de la retail alimentar la electro IT şi de la mobilă la modă - au intrat în acțiune şi caută în fel şi chip să ne reamintească gustul bun al achizițiilor.

Cum ofertele obişnuite (reduceri de preţ de câteva procente, al doilea produs la jumătate de preţ sau vouchere) nu mai sunt suficiente, şi-au îndreptat atenţia şi eforturile către oferirea unor servicii mai bune de customer. Chiar dacă atragerea de noi clienţi rămâne un target, în situaţia economică actuală multe companii ar fi mulţumite şi doar să-i păstreze pe cei deja existenţi. Cum pierderile nu mai pot fi oprite doar prin tăierea costurilor sau concedierea oamenilor, „creşterea eficienţei operaţionale vizează alte două arii majore - managementul categoriilor de produse şi pe cel al politicilor de marketing coerente şi inovative“, pune punctul pe i-ul din criză consultantul PwC. Cu alte cuvinte, „îşi vor creşte profiturile doar firmele care aduc valoare adăugată în procesul de vânzare şi care vând într-un mod profesionist, nu cu «tunuri», nu cu păcălit clientul“, îl completează indirect un director de marketing care a dorit să rămână anonim.

Găselniţe de marketing

Dincolo de teorie, retailerii par să fi priceput ideea: în încercarea de a-şi înviora vânzările, lasă deoparte marjele mari de profit şi ies pe piaţă cu campanii agresive de promovare la promoţii şi servicii care mai de care mai inedite. De exemplu, lângă Palatul Parlamentului, a apărut prin toamna anului trecut o groapă tridimensională, iar pictura realizată de artistul german Manfred Stader, care i-a indus în eroare pe bucureşteni, a fost comandată de retailerul Profi.

De asemenea, la invitaţia Flanco, omul-paianjen al zilelor noastre, alpinistul francez Alain Robert, a escaladat faţada Intercontinentalului. Iar aceste găselniţe de marketing au avut contribuţia lor la creşterea notorietăţii celor două reţele.

La ce alte trucuri au mai apelat retailerii ca să-şi crească veniturile? Metro Cash & Carry duce, mai nou, marfa direct la uşa clienţilor săi; Metro Office Direct este primul magazin online al unui mare retailer din comerțul modern din România. Un alt atu care deschide portofelele în vreme de criză aparţine procesatorului de lactate Olympus, care a lansat recent, pentru laptele Oly, un ambalaj inscripţionat şi în limbaj Braille, pentru nevăzători.

La toate astea, se adaugă cardurile de fidelitate, comenzile telefonice, transportul şi montajul gratuit, sfaturile specializate sau ratele fără dobândă.

Ideile originale oferă un avantaj competitiv, consideră Violeta Luca, director la marketing la Flanco, care lasă să se înțeleagă că s-au dus vremurile când românii erau dispuşi să cumpere orice. „Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit“, o completează cu o nuanţă şeful ei, Adrian Olteanu, făcând referire la faptul că retailerul electro IT dă clienţilor posibilitatea să testeze produsele în magazin. Iar din vorbele sale poţi trage uşor concluzia că promoţiile ieşite din norme au toate şansele să devină o regulă. Şi totuşi, „poţi să pui câte floricele vrei pe lângă“, conchide marketerul, că tot preţul e cel mai important, iar „20%-30% nu e chiar aşa de mult“.

Marketing fără limite

Stimularea apetitului pentru cumpărături a devenit o strategie în sine.

SPORT Magazinele Intersport aveau în ofer­tă, prin iunie 2009, „un program de înnoire a parcului de pantofi sport“. Pen­tru o reducere de 20% la o pereche de pantofi sport noi, clientul dădea la schimb o pereche de încălţăminte veche. Pe lângă faptul că este un model deja verificat în alte domenii, buy-backul se potriveşte per­fect mentalităţii românilor, care se arată mai dispuşi să cumpere dacă li se promite în schimb o recompensă.

MOBILĂ În cele mai multe magazine de mobilă şi bricolaj se mizează pe experienţa de cumpărare a clienţilor. Retaileri precum kika (serviciu de livrare în 24 de ore fără costuri în plus, ridicarea mobilierului vechi şi montarea celui nou cumpărat), Ambient (Galeria cu idei) sau Mobexpert (rate fără dobândă) - sunt atenţi la orice amănunt în măsură să le aducă clienţi.

"Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit" Adrian Olteanu, director executiv, Flanco Sursa: capital.ro

Romanii au facut plati cu cardul de 4,5 mld. euro, dar au retras de la bancomate de cinci ori mai mult

Cumparaturile achitate cu cardul au ajuns anul trecut la aproape 19 mld. lei (4,5 mld. euro), cu 26% mai mult decat in 2010, varful de consum fiind in perioada sarbatorilor de iarna. Chiar daca ritmul de crestere a utilizarii cardurilor la POS-uri a fost de 2,5 ori mai mare decat cel raportat de bancheri in cazul retragerilor de numerar de la bancomate, tranzactiile la ATM-uri depasesc inca 80% din totalul operatiunilor cu carduri.

Cele mai multe operatiuni si cea mai mare valoare a tranzactiilor cu carduri la comercianti s-au inregistrat in perioada octombrie-decembrie, explicatia fiind data de cheltuielile suplimentare din perioada sarbatorilor de iarna. Unele banci au raportat cresteri de pana la 30% ale tranzactiilor cu carduri in aceasta perioada. Volumul platilor efectuate cu cardul la comercianti a depasit 5,4 miliarde de lei (circa 1,25 mld. euro) in ultimul trimestru din 2011, comparativ cu 4,3 miliarde de lei in aceeasi perioada din 2010.
sursa: zf.ro

A trecut moda cafenelelor bancare

Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.

„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.

Businessuri independente

Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, ban­cheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut).  Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.

Adaptare la piață

Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.

Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.

BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat inves­tiții de 300.000 euro;

BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inau­gurat pentru prima oară o cafenea în pro­vincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;

BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, am­plasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café. Sursa: capital.ro

Retailul românesc: ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică”

Epoca lui „cel mai mare magazin“ a murit. Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum de consultanți prin ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“.

Primii pași i-au făcut francezii de la Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri, care intrau în aprilie 2010 pe piața bucureșteană a supermarketurilor prin Carrefour Market, un magazin cu prețuri mici și o suprafață de 600–800 mp. Într-o mișcare în oglindă, un alt „cel mai“ – Metro Cash and Carry, cel mai mare retailer din țară în termeni de vânzări – deschidea în aceeași lună, la Satu Mare, primul Metro Punct (2.000 mp) – „Un concept nou, adaptat la noile cerințe ale pieței“, după cum explica directorul general, Dusan Wilms.

Apoi, în octombrie 2011, în parteneriat cu grupul local Angst, Carrefour a deschis și primul magazin de proximitate, sub sigla Carrefour Express. Pe urmele lor a venit, mai nou, reţeaua de 108 magazine Profi care s-a relansat luni (13 februarie) din discounter - cum era pozizionată când a fost cumpărată în urmă cu trei ani de fondul de investiţii Enterprise Investors -, în rețea de magazine de proximitate.

Întrebarea vine firesc: de ce operatori pe spații mari lasă în urmă hipersuprafețele și virează cu toată viteza către spații mai mici? Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin „suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“, consideră  Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners.

Iar un nou concept de magazine, adaptat noilor condiții și obiceiuri de consum, înseamnă înainte de toate timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații – traduse în bani – printre rafturi. În plus, ca să ai trafic în supermarket, trebuie să vinzi și produsele clasice care se găsesc, de obicei, ”la colț”.

Cum va arăta piața de retail din România peste cinci ani?

“Sunt ocupate orașele mici, magazinele vechi sunt reamenajate, marii retaileri dezvoltă mai multe formate de magazine, iar magazinele cu delicatese câștigă în popularitate “ - așa sugerează un raport al firmei poloneze de consultanță PMR Publications. În acest context, o formă a comerțului modern care nu este suficient de prezentă în România este cea a retailului de proximitate - convenience store.

”În varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate care vor avea pe rafturi alimente proaspete și produse nealimentare de strictă necesitate“, explică Bogdan Belciu, partener la PwC.
Iar marii retaileri și-au intensificat deja extinderea cu magazine pe suprafețe mai mici – anul trecut s-au deschis aproape 200 de magazine noi, iar trei sferturi dintre ele au suprafețe de vânzare sub 2.000 mp.

Ofensiva a început, așadar, de sus în jos - cash and carry, variante express ale hypermarketurilor, companii independente gen chioscuri moderne -, și cum este un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura magazinelor, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.

În loc de concluzie, e doar o chestiune de timp până când rețelele de retail vor încetini investițiile în noi magazine, dar vor începe, în schimb, să facă tranzacții între ele și să-și reamenajeze magazinele proprii, susțin consultanții. Simplificând la maximum lucrurile, piața românească de retail ar putea ajunge la saturație în următorii cinci ani. Sursa: capital.ro

Comenzi online cu livrare la domiciliu: de ce dă click românul, deficienţele / beneficiile vânzărilor online din România

- Comenzi “ţeapă”, plata prin card, deficienţele  şi beneficiile comenzilor online -

Un lucru pozitiv ar fi ca, în ciuda prejudecăţilor, nu se fură atât de mult online, pe cât cred şi vorbesc oamenii despre acest lucru.

“Din fericire numărul comenzilor  ‘ţeapă’ este nesemnificativ în mediul online, pe baza statisticii noastre din perioada 2008-2012, am avut numai câteva cazuri pe plan naţional ”
– declară Peter  Markon, asociat la NetChelner SRL, firma ce rulează serviciul www.NetPizza.ro - livrări de mâncare tradiţională, chinezească, japoneză respectiv pizza la domiciliu, prezentând oferta a peste 100 restaurante din vreo 7 judeţe din ţară.

“Se pare că suntem pe calea cea bună către maturizare” – adaugă Markon, “aici ne ajută şi providerii de internet din ţară, care îşi fac treaba lor, răspunzând prompt solicitărilor primite la adresele lor de ‘abuse’.

Experienţa noastră ne arată că cei care se aventurează pe net şi încearcă să plaseze comenzi ‘ţeapă’ online, se lasă de această  ‘distracţie’ imediat după prima somaţie primită din partea providerului de internet.

E bine de ştiut că internetul nu este chiar anonim, cum crede lumea, adresele IP ne pot conduce uşor la infractori”.

Pe de altă parte, principalele motive pentru care se cumpără online sunt legate de confortul pe care această modalitate de achiziţie o oferă: livrarea la domiciliu (79.9%), posibilitatea de a cumpăra la orice oră (72.1%) şi câştigul de timp (69.8%). Un motiv important în achiziţia online îl joacă şi posibilitatea de a returna produsul fără justificări (34.1%). Acest atribut este asociat mult mai puternic cu magazinele online decât cu cele tradiţionale.

“Câştigul de timp este un factor important de decizie pentru cumpărătorii online” – afirmă Markon Peter, “noi (NetPizza.ro)  de fapt nu livrăm doar pizza, mai degrabă  furnizăm o grămadă de timp liber clienţilor noştri“

Restograf, un restaurant pe saptamana

De departe ochiu-ti bate, de aproape ochiu-ti scoate...

Proiectul Restograf ( un restaurant pe saptamana ) initiat de Wall-street.ro se pare ca atrage atentia oamenilor, dand cu parerea pro si contra.

Un proiect interesant de urmarit,  despre restaurantele din capitala:

http://www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/116516/aduc-insultele-vreo-plusvaloare.html?utm_source=newsletter-alert-20120213&utm_medium=email&utm_content=alert-20120213&utm_campaign=Newsletter-Alert

Studiu: Bariere in comertul electronic cu plata online

Jurnalul National informeaza : Studiu: Plata prin card, "calcaiul lui Ahile" pentru vanzarile online din Romania

Un studiu realizat in Romania in perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 arata ca 8 din 10 persoane care fac achizitii online platesc la livrarea coletului.
"Plata prin card este un fel de calcai al lui Achile pentru vanzarile online din Romania. Desi sunt extrem de putini respondenti care au cunostinta de vreo situatie de frauda la plata online cu cardul, exista o lipsa cronica de incredere in a plati cu cardul pe internet", a declarat Daniel Enescu, Presedinte Daedalus Group. "Chiar si in cazul celor care platesc online, doar una din trei persoane a platit vreodata cu cardul pe internet", a explicat Enescu.
Studiul despre barierele de achizitie online a produselor si serviciilor in Romania a fost realizat pe un esantion de 1.550 de respondenti din mediul urban si rural de catre Daedalus Millward Brown.

Pe de alta parte, principalele motive pentru care se cumpara online sunt legate de confortul pe care aceasta modalitate de achizitie o ofera: livrarea la domiciliu (79.9%), posibilitatea de a cumpara la orice ora (72.1%) si castigul de timp (69.8%). Un motiv important in achizitia online il joaca si posibilitatea de a returna produsul fara justificari (34.1%). Acest atribut este asociat mult mai puternic cu magazinele online decat cu cele traditionale.

Una din 6 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani, din mediul urban, a facut cel putin o plata online in anul 2011. Prin comparatie cu utilizatorii de internet, cei care fac achizitii online sunt intr-o proportie usor mai mare barbati, cu educatie superioara, varsta medie (25-44 ani) si venituri personale mai mari.

De asemenea, 6 din 10 romani care achizitioneaza produse si servicii online s-au abtinut sa cumpere de pe site-urile care nu prezentau suficienta incredere. Designul, comentariile clientilor si prezentarea produselor dintr-un magazin online sunt principalele motive de neincredere, se mai arata in sondajul Daedalus.

In primele 9 luni ale anului trecut, comertul electronic cu plata online a inregistrat un volum de 121,4 milioane euro, in crestere cu 11% fata de aceeasi perioada din 2010, potrivit datelor Romcard. Epayment a procesat 89% din volumul platilor online, respectiv 106,7 milioane de euro, in crestere cu 13% fata de perioada similara a anului 2010. sursa: estiri.ro

Importurile de alimente au consemnat un record în 2011

În 2011, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumătate de miliard de euro mai mult decât media importurilor alimentare din anii secetoşi.

Un nou paradox al economiei româneşti se conturează prin statisticile oficiale, de data aceasta în domeniul comerţului exterior cu produse alimentare: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a fost un record al perioadei postdecembriste, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 3,75 miliarde de euro.

Din datele privind comerţul exterior, raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro şi a importat alimente de 3,7 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro.

Diferenţe de cantitate şi de calitate

Altfel spus, cu toate că producţia de grâu, porumb, floarea-soarelui şi alte sortimente de bază a crescut atât de mult încât - statistic vorbind -a ridicat întreaga economie peste pragul de recesiune, România a mai şi importat alimente, băuturi şi tutun dinafara graniţelor într-o măsură ce depăşeşte ca valoare importurile din anii trecuţi. Chiar şi pe cele din anii secetoşi.Cum se explică aceste fenomene? În primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale - comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau: exportăm roşii şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc.

Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate. În al doilea rând, organizarea internă a industriei agroalimentare româneşti favorizează mai mult importurile decât sursele autohtone de hrană. Reprezentanţii mediului de afaceri din acest sector au tot propus soluţii, dar acestea au fost sistematic ocolite.

„O măsură pe care am propus-o pentru reducerea decalajelor dintre importuri şi exporturi este scăderea la 5% a cotei de TVA la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta, românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente produse în România, iar importurile de mâncare proastă din străinătate s-ar reduce".

„Este o inepţie să încurajăm importurile de legume, fructe şi carne, în timp ce producţia românească se strică pe ogoare de multe ori sau este vândută la preţ de nimic. Acum nu facem decât să-i descurajăm pe producătorii autohtoni, în timp ce preţul mâncării în coşul zilnic al românilor este în continuă creştere", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. Sursa: adevărul.ro

Tendintele dezvoltarii comertului electronic romanesc - studiu; TARGET: magazinele on-line romanesti

In februarie 2011 a avut loc un studiu foarte interesant avand ca scop identificarea tendintelor dezvoltarii comertului electronic romanesc in contextul globalizarii, targetul punandu-se exclusiv pe magazinele on-line romanesti. Cercetarea axata pe problematica comertului electronic romanesc a fost efectuata de Dr. ec. Alexandru Bajenaru, din bunavointa caruia putem analiza rezultatele studiului.

La studiu au participat 225 de respondenti – magazine online, dintr-un total estimat in intervalul 2000 – 3000 magazine active  din tara, o buna parte alegand posibilitatea de a nu raspunde la intrebarile puse - ( no comment ).


54,2% dintre participanti la studiu au fost magazine cu cifra de afaceri sub 50.000 Euro in 2009,
dar au fost prezenti si jucatorii mari cu cifra de afaceri peste milioane de Euro.


58 % dintre magazinele analizate au fost din Bucuresti, 8 % Cluj, 5 % Timis, 4% Brasov samd, iar majoritatea, adica 73,8% magazine cu maxim 4 ani vechime.

Functiile respondentilor in mare parte (76%) fiind in top management ne indeamna sa presupunem ca rezultatele obtinute reprezinta parerea celor care influenteaza in masura destul de mare directia in care se duce online-ul romanesc din acest segment.

Din raspunsurile date la intrebarile puse in chestionar, reprezentantii magazinelor online ne povestesc ca folosesc din plin tehnicile uzuale de promovare ca SEO ( search engine optimisation ), Comparatoare de preturi, Programe de recomandari, Cupoane, programe de loialitate, Campanii virale dar si tehnici moderne ca Marketing prin afiliati,
respectiv pun accent pe criterii importante ca suportul client, viteza de livrare, increderea, comoditatea de a comanda, usurinta in utilizare, preturi competitive, selectie vasta de produse, viteza de incarcare a paginii, bogatia de informatie, design atractiv, marca recunoscuta, experienta personalizata a cumparatorului, capacitatea de a colecta informatii despre vizitatori, servicii conexe...

Prin prisma magazinelor / afacerilor online din interviu, am aflat si
aprecierile conversiilor pentru fiecare dintre canalele 'afiliere', 'trafic organic', 'retele sociale', 'reclama platita in cadrul motoarelor de cautare', 'comparatoare de preturi', 'e-mail marketing', in top iesindu-se traficul organic cu reclama platita in cadrul motoarelor de cautare.

Luand in considerare influenta crizei globale, majoritatea companiilor au reactionat in fata schimbarilor petrecute in ultimii 2 ani in mediul de afaceri on-line dar si off-line prin diferite metode ca: cresterea portofoliului de produse si serviciilor oferite (55%), cresterea interactiunii, comunicarii cu clientii(58%) dar si a numarului de furnizori(52%), cresterea investitiilor in solutii informatice ( platforme e-commerce, ERP, CRM, etc. )

In studiu au fost reprezentati majoritatea domeniilor ca: turism, supermarket/mall, constructii, muzica / filme, alimente / bauturi ( printre care si livrari mancare, pizza la domiciliu), software, utilaje si echipamente, arta / artizanal, articole sportive, auto / moto, servicii online, carti, farmacie / sanatate, casa si gradina, cosmetice / frumusete, electronice si electrocasnice, cadouri / flori, bijuterii si articole de lux, articole pentru copii, textile si incaltaminte resp. 'Altele'.


Felicitari autorului pentru munca depusa!

Transilvania pe primul loc la shopping-ul online

Shopping-ul online cunoaşte, fără îndoială, un trend ascendent, datorat pe de o parte înmulţirii utilizatorilor de computere, notebook-uri şi device-uri mobile conectate la Internet dar şi creşterii încrederii populaţiei în acest tip de tranzacţii şi comodităţii pe care o oferă cumpărarea online de produse şi servicii.

Imaginea shopping-ului online, pe regiuni – conform rezultatelor analizate de ocazii.ro – în 2011, ne arată că transilvănenii sunt împătimiţii cumpărăturilor pe Internet în România. Dacă Bucureştiul însumează doar 15% din totalul tranzacţiilor online din România, există judeţe unde se constată chiar triplarea numărului de achiziţii lunare pe Internet.

Anul 2011 a fost anul shopping-ului online în România, cumpărăturile crescând cu mai mult de 130% faţă de 2010. Acest procent de creştere este net depăşit în judeţe ca Brăila, Călăraşi, Teleorman sau Giurgiu, chiar dacă din punct de vedere al volumului de tranzacţii conduc în continuare judeţele din centrul Transilvaniei, Banat şi Dobrogea.

„Preconizăm un 2012 cel puţin la fel de spectaculos ca anul care tocmai s-a încheiat. Din 3,3 milioane de români care intră pe ocazii.ro, în fiecare lună vedem creşteri semnificative ale numărului de vânzători şi cumpărători din provincie. Această diversitate şi localizare pe regiuni reprezintă pulsul României pe Internet”, declară Costin Cadelcu, Marketing Manager Okazii.ro. Statisticile invocate de acesta indică faptul că, anul trecut, creşterea cea mai mare a numărului lunar de tranzacţii online a avut loc în judeţul Călăraşi.

Bucureştiul deţine o pondere importantă a shopping-ului online la nivel de regiune (peste 51% din volumul tranzacţiilor în Muntenia şi 15% din totalul achiziţiilor online în România). Se observă însă o tendinţă importantă, tot mai mulţi shopperi online împătimiţi provin nu doar din oraşele mari, ci mai ales din oraşe mici şi chiar de la sate!

În topul primelor trei judeţe, după Bucureşti, din punct de vedere al tranzacţiilor pe Internet, arată astfel: Cluj (5,02% din totalul tranzacţiilor în România), Constanţa (4,72%), Timiş (4,63%).

Dacă bănăţenii preferă să cumpere online computere, electronice şi telefoane, la fel ca şi bucureştenii, nu acelaşi lucru se constată în cazul clujenilor, acolo unde cărţile sunt pe primul loc, sau al dobrogenilor, care preferă hainele, încălţămintea şi accesoriile cumpărate online. 

sursa: business-forum.ro

Proprietar de restaurant indian cumpără un avion de vanatoare ( jet ) pentru livrari mancare

Un sef de restaurant indian si-a cumpărat un avion de lupta pentru a oferi takeaway-urile lui picante clientilor celebritati din întreaga lume. 
 
Rob Abdul, in varsta de 40 de ani, conduce un restaurant indian în Gravesend, Kent, UK si-a luat un warplane ex-irakian cu un prieten pilot. "Un lucru pe care nu se poate face ca un om de afaceri este sa
dezamăgesti clienţii" citeaza Daily Express pe Abdul.
"Primesc cu regularitate cereri din toată lumea", a adăugat el.


Proprietarul de restaurant cheltuieste peste 35000 de lire sterline pentru repararea avionului la aeroportul Manston, lângă Ramsgate.

El a trimis în prealabil curry-ul său la mii de kilometri de ex. pt. staruri rock sau echipa de cricket engleză în Australia, ne informeaza hindustantimes.com, London 28th Jan 2012.