Unde mănâncă, zilnic, 140.000 de români

Spre disperarea nutriționiștilor, românii nu numai că nu renunţă la mâncarea de tip fast food, ba chiar fac cozi în restaurantele care servesc astfel de produse. Daniel Boaje, directorul general al McDonald’s România, spune că lanțul de restaurantele ale cărui operațiuni le conduce are, zilnic, în medie, 140.000 de clienți.

În timp ce reprezentanții celorlalte restaurante se plâng de lipsa clienților și anunță o scădere a numărului lor și cu 40%, marile lanțuri de fast-food își fac etaje sau deschid localuri noi. McDonald's, liderul pieţei de restaurante din România, are în plan să deschidă cel puțin două restaurante anul acesta, dintre care unul în provincie, şi să remodeleze  patru unități vechi. În plus, „încercăm să deschidem încă patru McCafé-uri. Cu 11-12 McCafé în ţară vom avea o poziţie foarte importantă şi pe piaţa cafenelelor”, spune să remodeleze trei - patru unități vechi.

Pe Daniel Boaje nu pare să-l deranjeze competiţia stransă, pe care o vede ca pe „o oportunitate prin care ne asigurăm că facem cel mai bun joc posibil“. Boaje spune că lanţul va anunţa, permanent, o serie de inovaţii în meniu şi că anul acesta va mai deschide cel puțin două restaurant, dintre care unul în provincie, vor fi remodelate  patru unități vechi. În plus, „încercăm să deschidem încă patru McCafé-uri. Avem deja şase McCafé”, spune şeful McDonald’s.

McDonald’s România operează o rețea de 65 de restaurante (din care 7 sunt francize) și, în 2011, a avut venituri de 407,4 miloane de lei (aprox. 96 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din 2011), în scădere cu aproape 5%, comparativ cu 2010. Profitul aproape că s-a înjumătăţit comparativ cu 2010, până la  178 mil. lei (aprox. 4,2 mil. euro). Datele pentru 2011 nu sunt încă disponibile, dar cel mai probabil afacerile din țară ale gigantului american au stagnat.

Lanţul de restaurante de tip fast-food a fost vizitat, anul trecut, de 50 de milioane de români  – “La o populaţie de 21 de milioane am putea spune că fiecare român a mers de cel puţin două ori într-un McDonald's. Avem o masă enormă de clienți”, spune Boaje.

Aceste cifre țin McDonald’s România la o mare și confortabilă distanță de competitori: KFC (Kentucky Fried Chicken), franciza controlată pe plan local de omul de afaceri Puiu Popoviciu, are o rețea de 48 de restaurante, iar Subway, intrat pe piaţa locală în aprilie anul trecut, deține 12 unități pe piața locală.

Piața românească a localurilor de tip fast-food a ajuns la 500 de milioane de euro. Adică jumătate din întregul domeniu de restaurante.

Sursa: capital.ro

"Dieta lui Dumnezeu” sau cum să SLĂBEŞTI cu ajutorul Bibliei

Deşi sunt catalogaţi ca fiind oamenii care mănâncă cel mai des de la fast-food, americanii sunt inventivi în ceea ce priveşte modul de a slăbi. Noua tendinţă care agită SUA este “Dieta lui Dumnezeu”, o cură de slăbire bazată pe principiile biblice.

Aceasta dietă a devenit cunoscută după ce Jordan Rubin a scris cartea “Dieta Creatorului”. Jordan suferea de boala Crohn şi a încercat să găsească un tratament, astfel descoperind un regim alimentar concentrat pe credinţa în Dumnezeu.

“Majoritatea oamenilor slăbesc până la 10 kilograme cu ajutorul dietei care durează 40 de zile. ‘Dieta lui Dumnezeu’ nu este doar o cură de slabire, ci şi un plan pentru a avea o stare de bine pe parcursul vieţii”, a declarat Jordan Rubin.

Dieta colportează idei din Biblie, anume că unele mâncăruri sunt interzise, fiind considerate “necurate”. Planul nutriţional vizează reducerea toxinelor, fiind alcătuit în funcţie de legile vechi evreieşti dietetice.

“Călătoria lui Jordan este dovada că Dumnezeu este iubitor şi atent. Dumnezeu l-a încercat pe Jordan, apoi l-a pus în poziţia de a influenţa într-un mod pozitiv vieţile a milioane de oameni. Singurul său scop este să salveze oamenii din lanţurile bolii şi ale slăbiciunii“,  prezintă un extras din prefaţa cărţii, scrisă de pastorul Charles F. Stanley.

Printre principiile “Dietei lui Dumnezeu” se numără:

- interzicerea consumului cărnii de porc şi a slăninei;
- alimentele integrale, organice, carnea roşie, carbohidraţii şi unele grăsimi saturate, broccoli, conopida, fructele de pădure, strugurii, seminţele, nucile, anumite cereale sau legume, peştele, lactatele;
-  alimentele care trebuie să fie consumate în starea lor naturală – neprelucrate, nerafinate şi netratate cu pesticide sau hormoni;
-  evitarea pastei de dinti cu fluor şi supraexpunerea la câmpuri electromagnetice, cum ar fi telefonul mobil sau cuptorul cu microunde; sursa: ghimpele.ro

Frica de cancer: Coca-Cola si Pepsi isi schimba retetele

Producatorii de bauturi racoritoare Coca-Cola si Pepsi isi schimba reteta bauturilor pentru a evita in statul California afisarea unui avertisment impotriva cancerului pe eticheta, dupa ce o substanta folosita de cele doua grupuri a fost clasificata drept cancerigena, potrivit Mediafax.

Reactie: Nu schimbam faimoasa reteta pentru producerea Coca-Cola

„Colorantul de caramel utilizat pentru producerea tuturor produselor noastre este si va fi intotdeauna sigur. Compania Coca-Cola NU isi schimba faimoasa reteta pentru producerea bauturii racoritoare Coca-Cola. De-a lungul anilor, am imbunatatit procesele de productie, dar nu am modificat niciodata formula noastra secreta”, releva o declaratie a companiei Coca-Cola transmisa presei.

„Am cerut furnizorilor nostri de caramel sa modifice procesele lor de productie pentru a reduce cantitatea de 4-MEI din caramel, dar aceste schimbari nu vor afecta reteta, gustul deosebit si nici calitatea exceptionala pe care produsele noastre o ofera consumatorilor. Aceste schimbari nu vor afecta culoarea sau gustul Coca-Cola.”

Noile retete pentru culoarea caramel a bauturilor au o cantitate mai redusa de 4-metilmidazol, substanta chimica considerata cancerigena in California, potrivit BBC.

Reteta schimbata a fost introdusa deja in California, iar cele doua grupuri afirma ca implementarea la nivelul SUA va creste eficienta productiei.

"Consideram ca nu exista un risc la adresa sanatatii publice care sa justifice o astfel de schimbare, dar am cerut furnizorilor de caramel sa ia aceasta masura pentru ca produsele noastre sa nu fie supuse unei cerinte pentru un avertisment fara fundament stiintific", a declarat un reprezentant al Coca-Cola.

Substanta chimica a fost legata de cancer la soareci de laborator in cadrul unui studiu, dar nu exista dovezi ca ar reprezenta un risc pentru sanatatea oamenilor, potrivit Asociatiei Americane a Bauturilor Racoritoare.

Autoritatea pentru Alimente si Medicamente din SUA afirma ca o persoana ar trebui sa consume peste 1.000 de doze de Coca-Cola sau Pepsi pe zi pentru a acumula o doza de substanta chimica similara cu cea folosita pe soareci in testele de laborator.

Sursa: wall-street.ro

A trecut moda cafenelelor bancare

Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.

„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.

Businessuri independente

Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, ban­cheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut).  Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.

Adaptare la piață

Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.

Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.

BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat inves­tiții de 300.000 euro;

BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inau­gurat pentru prima oară o cafenea în pro­vincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;

BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, am­plasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café. Sursa: capital.ro

Retailul românesc: ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică”

Epoca lui „cel mai mare magazin“ a murit. Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum de consultanți prin ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“.

Primii pași i-au făcut francezii de la Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri, care intrau în aprilie 2010 pe piața bucureșteană a supermarketurilor prin Carrefour Market, un magazin cu prețuri mici și o suprafață de 600–800 mp. Într-o mișcare în oglindă, un alt „cel mai“ – Metro Cash and Carry, cel mai mare retailer din țară în termeni de vânzări – deschidea în aceeași lună, la Satu Mare, primul Metro Punct (2.000 mp) – „Un concept nou, adaptat la noile cerințe ale pieței“, după cum explica directorul general, Dusan Wilms.

Apoi, în octombrie 2011, în parteneriat cu grupul local Angst, Carrefour a deschis și primul magazin de proximitate, sub sigla Carrefour Express. Pe urmele lor a venit, mai nou, reţeaua de 108 magazine Profi care s-a relansat luni (13 februarie) din discounter - cum era pozizionată când a fost cumpărată în urmă cu trei ani de fondul de investiţii Enterprise Investors -, în rețea de magazine de proximitate.

Întrebarea vine firesc: de ce operatori pe spații mari lasă în urmă hipersuprafețele și virează cu toată viteza către spații mai mici? Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin „suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“, consideră  Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners.

Iar un nou concept de magazine, adaptat noilor condiții și obiceiuri de consum, înseamnă înainte de toate timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații – traduse în bani – printre rafturi. În plus, ca să ai trafic în supermarket, trebuie să vinzi și produsele clasice care se găsesc, de obicei, ”la colț”.

Cum va arăta piața de retail din România peste cinci ani?

“Sunt ocupate orașele mici, magazinele vechi sunt reamenajate, marii retaileri dezvoltă mai multe formate de magazine, iar magazinele cu delicatese câștigă în popularitate “ - așa sugerează un raport al firmei poloneze de consultanță PMR Publications. În acest context, o formă a comerțului modern care nu este suficient de prezentă în România este cea a retailului de proximitate - convenience store.

”În varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate care vor avea pe rafturi alimente proaspete și produse nealimentare de strictă necesitate“, explică Bogdan Belciu, partener la PwC.
Iar marii retaileri și-au intensificat deja extinderea cu magazine pe suprafețe mai mici – anul trecut s-au deschis aproape 200 de magazine noi, iar trei sferturi dintre ele au suprafețe de vânzare sub 2.000 mp.

Ofensiva a început, așadar, de sus în jos - cash and carry, variante express ale hypermarketurilor, companii independente gen chioscuri moderne -, și cum este un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura magazinelor, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.

În loc de concluzie, e doar o chestiune de timp până când rețelele de retail vor încetini investițiile în noi magazine, dar vor începe, în schimb, să facă tranzacții între ele și să-și reamenajeze magazinele proprii, susțin consultanții. Simplificând la maximum lucrurile, piața românească de retail ar putea ajunge la saturație în următorii cinci ani. Sursa: capital.ro

Proprietar de restaurant indian cumpără un avion de vanatoare ( jet ) pentru livrari mancare

Un sef de restaurant indian si-a cumpărat un avion de lupta pentru a oferi takeaway-urile lui picante clientilor celebritati din întreaga lume. 
 
Rob Abdul, in varsta de 40 de ani, conduce un restaurant indian în Gravesend, Kent, UK si-a luat un warplane ex-irakian cu un prieten pilot. "Un lucru pe care nu se poate face ca un om de afaceri este sa
dezamăgesti clienţii" citeaza Daily Express pe Abdul.
"Primesc cu regularitate cereri din toată lumea", a adăugat el.


Proprietarul de restaurant cheltuieste peste 35000 de lire sterline pentru repararea avionului la aeroportul Manston, lângă Ramsgate.

El a trimis în prealabil curry-ul său la mii de kilometri de ex. pt. staruri rock sau echipa de cricket engleză în Australia, ne informeaza hindustantimes.com, London 28th Jan 2012.

Trenta Pizza deschide al treilea magazin în regim take away

Pe langa livrari la domiciliu se pune accent din ce in ce mai mult si pe takeaway...


Trenta Pizza deschide mâine în Capitală al treilea magazin în regim take away, în urma unei investiții de 115.000 de euro
Noul magazin are 120 de mp și 15 angajați. Obiectivul companiei este să deschidă în fiecare zonă importantă din București magazine cu pizza la pachet și să ofere servicii de livrare.

Acesta este al treilea magazin take away si al 8-lea din reteaua punctelor de livrare Trenta Pizza. "În total, ne dorim să deschidem cel puțin 10 magazine de livrare și take away în București", a declarat Andrei Bartesch, Marketing Manager Trenta Pizza.

Trenta Pizza a deschis primul  magazin în regim take away din Capitală în martie anul trecut, în urma unei investiții de 100.000 de euro. Sursa: capital.ro

Mezeluri si fructe pe Internet? Un roman incearca sa modifice obiceiurile de cumparaturi din tara

-Obiceiuri in formare-  Sursa: wall-street

Omul de afaceri Alex Danciulescu  incearca sa schimbe obiceiurile de achizitie de bunurui de larg consum lansand, dupa investitii de peste 10.000 euro, un site ce comercializeaza produse de bacanie, mezeluri, fructe sau conserve.

Domeniul CumparacuClick.ro este detinut de firma de management consulting Know How, aceasta avand un parteneriat pe termen lung cu firma de distributie Class MDA. Ambele companii sunt detinute de Alex Danciulescu, om cu experienta pe piata de bunuri de consum de peste zece ani. Danciulescu a lucrat pe pozitii de conducere in companii precum Excellence Plus, Sika sau Firenze.

Firma care gestioneaza acest concept este si un importator unic al unor vechi furnizori in Europa de vest pentru o multitudine de produse - in special legume, produse alimentare sanatoase, bio, dietetice, care sunt de asemenea livrate catre piata roamaneasca prin intermediul altor hypermarketuri si supermarketuri. Restul achizitiilor sunt facute de la producatori, importatori/distribuitori si, in unele cazuri, de la en-gross-uri sau magazinele cash&carry.

In SUA, segmentul de piata al site-urilor de comert electronic ce au ca domeniu de activitate bunurile de larg consum sunt in crestere, existand mai multi jucatori pe diferite regiuni/orase. In Romania insa aceasta piata este inca incipienta – comertul electronic, desi in crestere, este inca redus, per total, iar romanii prefera sa cumpere produse de la supermarket-uri. Supermarket-urile si hipermarket-urile traditionale inca nu si-au creat site-uri proprii de achizitie de produse.

In decizia de achizitie de bunuri de larg consum intervin doi factori decisivi - calitatea produselor si viteza cu care se face livrarea, subliniaza Danciulescu. “Pentru Bucuresti, CumparacuClick livreaza in 3-24 de ore. Produsele sunt in general livrate in cateva ore, in majoritatea cazurilor in ziua comenzii. In restul tarii, in functie de natura comenzii, intervalul poate varia dar nu dureaza mai mult de 48 de ore", subliniaza el.

Danciulescu spune ca este esential ca produsele si serviciile sa fie ireprosabile. “Un client multumit va avea curaj sa comande si pe viitor fara sa "pipaie" verdeturile. Mai mult, core targetul nostru este format din persoane care au foarte putin timp, or daca noi livram servicii si produse de calitate, pentru ei este suficient", spune Alex Danciulescu.

Pana in prezent, la circa sapte luni de la lansarea site-ului, au cumparat circa 3.000 de clienti, majoritatea revenind pentru mai multe achizitii, conform oficialilor companiei.

Preturile produselor variaza dar, per total, pretul cosului este acelasi ca in supermarket-urile si hypermarket-urile clasice. « In particular, pretul cosului poate fi chiar mai mic, fara a mai pune la socoteala timpul investit pentru cumparaturile clasice, costul benzinei si altele”.

Seful proiectului spune ca produsele sunt importate direct sau aprovizionate direct de la producator si au intotdeauna pretul redus. Mai mult, clientul nu va avea surprize "la casa de marcat" ca produsul avea de fapt alt pret decat cel de la raft.

"De asemenea, noi nu folosim alte mijloace in avantajul nostru, cum ar fi muzica si reclamele in timpul cumparaturilor, care se pare ca ar avea un anumit efect psihologic de falsa fericire temporara asupra clientilor, inclusiv distragandu-le atentia de la calcule celor care incearca sa se incadreze intr-un anumit buget planificat anterior. In cazul CumparacuClick.ro nu exista niciun element intruziv, nicio presiune, cosul putand fi finalizat oricand, chiar si la zile distanta", subliniaza Danciulescu.

In cele sapte luni trecute de la lansarea proiectului, compania nu si-a propus profit ci a «tatonat piata» insa "Suntem foarte aproape de masa critica de clienti si, implicit, de break even. Acest lucru ne incurajeaza foarte mult, insa strategia noastra actuala nu pune accentul pe profit in urmatorul an ci pe dezvoltare si cresterea exponentiala a vanzarilor. Acum primeaza indicatorii de performanta precum numarul de clienti noi, numarul mediu de comenzi pe client (deci fidelizarea clientilor), customer service level. In 2012 estimam ca vom ajunge sa adaugam si cea de-a saptea cifra la cifra de afaceri", mai spune Alex Danciulescu.

Magazinul incearca sa targeteze prin mijloace nisate de comunicare persoanele foarte ocupate, care nu au timp pentru cumparaturi. "In curand insa, odata cu diversificarea gamei de produse – primul pas este introducerea a peste 1000 de titluri de carte pe site, incepand cu jumatatea lunii decembrie, urmand apoi electrocasnicele, accesoriile auto si bricolajul - vom lua in calcul si comunicarea de masa".

Cuvantul de cod "pizza" - Spioni CIA prinși în Orientul Mijlociu

Mai mulţi spioni CIA au fost prinşi în Orientul Mijlociu în urma unei greşeli care e posibil să le fie fatală. Oficialii americani se tem că aceştia vor fi ucişi.

Surse din serviciile secrete au anunţat că mai mulţi spioni care lucrau pentru CIA în Orientul Mijlociu au fost identificaţi şi capturaţi în Iran şi Liban, potrivit ABC.

Spionii erau informatori plătiţi, recrutaţi de CIA pentru două reţele care aveau drept ţinte Iranul şi gruparea politică şi paramilitară Hezbollah, din Liban. Hezbollah este susţinută politic şi financiar de Iran şi Siria şi este pusă de SUA pe lista grupărilor teroriste.

"Nu cred că îi vom mai vedea vreodată. Tipii ăia sunt foarte răi şi răzbunători", a spus Robert Baer, fost ofiţer CIA, cu experienţă în Beirut în anii 1980.

Angajaţii serviciilor secrete au făcu greşeala fatală de a folosi un cod prea simplu pentru locul de întâlnire. Ofiţerii CIA se întâlneau cu agenţii la Pizza Hut Beirut iar pentru a descrie acest local ei foloseau cuvântul de cod "Pizza". Codul, destul de transparent, a fost citit uşor de agenţii Hezbollah, care au reuşit astfel să destructureze reţeaua CIA. Sursa: adevărul.ro

Produsele alimentare nu vor mai contine aditivi

Painea, iaurtul fara arome, untul, compotul, pastele fainoase ori mierea. Sunt cateva din produsele alimentare care nu vor mai contine aditivi, in urma adoptarii a doua regulamente de catre Comisia Europeana.

Comisia Europeana intentioneaza ca prin adoptarea celor doua regulamente sa faca utilizarea aditivilor alimentari cat mai sigura si mai transparenta.

Astfel, la anumite categorii de alimente, precum iaurtul fara arome, untul, painea simpla, apa sau sucul de fructe sunt autorizati foarte putini aditivi sau chiar deloc.

In schimb, snacksurile, dulciurile, sosurile si bauturile aromatizate vor contine in continuare un numar mare de aditivi. Lista aditivilor din produsele alimentare va fi disponibila si intr-o baza de date online.

In acest fel, va permite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar si autoritatilor de control sa identifice cu usurinta aditivii care sunt autorizati intr-un anumit produs alimentar. 
sursa: einformatii.ro

Studiu opposingviews.com: Fast Food May Not be So Bad After All

Submitted by Reason Foundation on Nov 10, 2011

http://www.opposingviews.com/i/health/food-and-nutrition/dieting/study-fast-food-may-not-be-so-bad-after-all

By Jacob Sullum
A common assumption of anti-fat crusaders, ranging from Super Size Me director Morgan Spurlock to the backers of restaurants restrictions in South L.A., is that poor people are especially apt to be overweight largely because they eat so much fast food, which supposedly is cheaper than healthier options.
But a recent study led by J. Paul Leigh, a professor of public health sciences at U.C.-Davis, finds that poor people eat in fast food restaurants less often than the middle class.
Looking at data from the Continuing Survey of Food Intakes by Individuals and the Diet and Health Knowledge Survey, Leigh and co-author DaeHwan Kim found an inverse relationship between income and fast food consumption up to an annual household income of $60,000. Beyond that point, people were less likely to eat fast food.
"There is a correlation between obesity and lower income, but it cannot be solely attributed to restaurant choice," says Leigh. "Fast-food dining is most popular among the middle class, who are less likely to be obese."

Peste 10% dintre romani nu isi iau pauza de masa la serviciu

Unul din zece romani declara ca nu isi ia o pauza in timpul serviciului pentru a servi masa. Afla aici cati dintre angajati servesc o masa la locul de munca, prilej cu care socializeaza cu colegii, potrivit unui sondaj BestJobs.

Daca in urma cu 6 luni angajatii se simteau presati de sarcinile de serviciu si renuntau la pauza de masa, in prezent acestia acorda o importanta mai ridicata pranzului si alimentatiei.

Astfel, potrivit sondajului, in prezent, 46% din angajati  mananca o masa calda la serviciu, 22% isi iau o pauza scurta de mancat cateva sandvisuri pe fuga, iar 17% mananca la birou, pentru a nu pierde din timpul de lucru.

“Observam ca disponibilitatea pentru a lua pauza de masa a crescut, schimbare datorata cel mai probabil si cresterii sigurantei jobului, dar si unei preocupari mai mari fata de o alimentie sanatoasa. Pe langa impactul principal asupra sanatatii, lipsa unei pauze de masa isi lasa amprenta si asupra productivitatii si eficientei la job”, se arata intr-un comunicat.

In urma cu sase luni, peste 45% dintre respondenti isi luau mereu pauza de pranz, 23% daca nu erau prea ocupati, 18% mancau mereu la birou pentru a nu pierde din timpul de lucru si aproape 13% erau prea presati de responsabilitati si sareau peste pauza de masa.

Google Maps permite accesul virtual în interiorul restaurantelor și magazinelor

Cunoscutul serviciu nu se va mai rezuma la a prezenta restaurantele sau magazinele doar de pe marginea străzii. Veţi putea privi şi înăuntru.

Google Maps, cunoscutul serviciu al Google permite internauţilor accesul virtual în interiorul restaurantelor, magazinelor şi a altor spaţii comerciale, prin intermediul Google Street View. Astfel, în loc să vadă o singură imagine, statică, aşa cum se întâmpla până acum, utilizatorii serviciului Street View au acum ocazia să „intre” în clădirea de lângă stradă şi îşi pot face o idee asupra a ceea ce oferă comerciantul printr-o vedere panoramică în interior.

Anunţul a fost făcut de o purtătoare de cuvânt a Google, Deanna Zick.

Accesul în interior se va face cu acceptul comercianţilor şi a proprietarilor de restaurante. În Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi Statele Unite, patronii şi-au dat dehja acceptul ca fotografii Google să fotografieze interioarele. Sursa: money.ro

Cele mai scumpe vinuri româneşti

În podgoriile din întreaga ţară producătorii alocă o atenţie specială vinurilor premium, care înregistrează anual vânzări în creştere. Wall-Street.ro prezintă o selecţie a celor mai scumpe vinuri produse pe plan local.

Murfatlar

În primăvara anului 2009 Murfatlar a lansat colecţia Fatum, un Cabernet Sauvignon. Etichetele primei colecţii au fost semnate de Cosmin Bumbut, Carioca, Tudor Prisacariu. Preţul de referinţă este de 90 de lei, vinurile putând fi achiziţionate din segmentul HoReCa şi online. Pentru moment, compania nu a participat cu acest vin la concursuri internaţionale şi nu intenţionează să îl exporte în viitorul apropiat.

Cramele Rotenberg

Cel mai scump vin din portofoliul Cramele Rotenberg, producător ce deţine 25 de hectare de vie între comunele Ceptura şi Fântânele, este Rotenberg Merlot Ceptura “Emeritus” 2008. Lansat în noiembrie 2010, vinul poate fi achiziţionat la un preţ cuprins între 85 şi 95 lei. Vânzările anuale se situează în jurul a 10.000 de sticle, potrivit lui Dan Ionel, director de vânzări al companiei.

Rotenberg Merlot Ceptura “Emeritus” 2008 este exportat în Franţa, fiind disponibil doar în patru magazine din Paris.

Jidvei

Piesele de rezistenţă din portofoliul producătorului Jidvei sunt vinurile din gama Castel (Rezerve) şi cele spumante. “Mustul folosit pentru aceste vinuri este exclusiv must ravac (obţinut doar prin zdrobire). Dupa obţinere, vinul este păstrat timp de 6 luni în butoi, pentru conturare, apoi se îmbuteliază rapid în sticle pentru a-i păstra prospeţimea, fructozitatea şi caracterul de soi. Sticlele, închise cu dop din pluta naturală, sunt lasate la învechit minimum trei ani”, explică reprezentanţii Jidvei.

Gama Castel a fost lansată în anul 2002 şi este disponibilă atât în retail, cât şi în HoReCa, cu preţuri cuprinse între 45 şi 50 de lei (retail), respectiv 100 lei (HoReCa). Vânzările anuale se situează în jurul a 20.000 de sticle.

Gama Castel (Rezerve) este exportată în China. “Preţul destul de mare nu îl face foarte atractiv în ţările din Europa, unde concurează cu vinuri din ţări recunoscute drept producătoare de vin ca Franţa sau Italia”, mai spun oficialii Jidvei.

Cramele Recas

Două vinuri premium fac parte din portofoliul producătorului Cramele Recas: Cuvee Uberland, un vin roşu ce poartă numele dealului Uberland din podgoria Recas, respectiv Solo Quinta, un vin alb obţinut din sauvignon blanc, chardonnay, fetească regală, muscat şi fetească neagră vinificată în alb. Solo Quinta de află la a treia recoltă şi ideea vinificatorului australian, Hartley Smithers, cu care compania lucrează de cinci ani a fost ca an de an să schimbe componenta strugurelui roşu (în 2008 a folosit cabernet iar în 2009 merlot). Cuvee Uberland 2009 a apărut la începutul lunii septembrie, la a patra ediţie. Prima a fost cea cu anul de recoltă 2006.

Cele două vârfuri de gamă pot fi achiziţionate doar prin magazinele de vin specializate, prin cele 110 magazine partenere Cramele Recas din ţară şi magazine online de băuturi.

Solo Quinta poate fi achiziţionat la comercianţi cu un preţ cuprins între 70 şi 95 de lei, iar în restaurant preţul unei sticle poate ajunge la 150 de lei în funcţie de anul recoltei şi poziţionarea localului respectiv, afirmă Ionuţ Trandafir, national key account manager şi brand manager Cramele Recas. Potrivit acestuia, clienţii acestor vinuri sunt restaurantele premium, magazinele de vin specializate, clienti corporate, colecţionari şi consumatori cu venituri superioare. “La acest moment ediţiile 2006 şi 2007 ale Cuvee Uberland şi 2009, 2010 ale Solo Quinta sunt adevarate trofee pentru cei care le mai pot achiziţiona”, spune Trandafir.

Vânzările Solo Quinta şi Cuvee Uberland ajung fiecare la o medie de 3.000 de sticle pe lună.

Vinurile premium sunt exportate în ţări precum Japonia, SUA, Canada, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria, Danemarca. De curând, compania a semnat un contract de distribuţie cu furnizorul de vinuri ale unora din cele mai renumite restaurante din Marea Britanie.

Cramele Halewood

Cel mai scump vin din portofoliul Cramele Halewood este Hyperion – Fetească Neagră, un vin produs în ediţii limitate şi obţinut din strugurii recoltaţi manual din viile Domeniilor Halewood (regiunea Dealul Mare), maturat 100% în baricuri de stejar american timp de 12 luni. Prima ediţie de 1.200 de sticle a fost din recolta anului 2007 şi a fost lansat în februarie 2009.

Hyperion – Fetească Neagră poate fi achiziţionat la un preţ cuprins între 89 şi 250 de lei, direct din reţeaua proprie de magazine Halewood (The Winery Outlet), online sau în reţeaua HoReCa. Stocurile pentru ediţia din 2007 (1.200 de sticle) şi ediţia din 2008 (2.100 de sticle) au fost epuizate. Din ediţia din 2009 dintr-o producţie de 8.000 de sticle compania mai are disponibile mai puţin de 1.500 de sticle.

Hyperion Fetească Neagră este exportat în Italia, China, Japonia şi Singapore. Sursă: wall-street.ro

Danemarca - prima tara care introduce "taxa" la alimente

Danemarca - prima tara din lume care introduce "taxa" la alimente cu grasimi saturate promovand mancarurile sanatoase.

Articol: http://www.channel4.com/news/denmark-introduces-fat-tax-on-food

Denmark is the first country in the world to introduce a tax on foods with saturated fat, in an attempt to encourage healthy eating.


Foods which contain more than 2.3 per cent saturated fat will be affected, including butter, dairy and some Danish pastries, as well as meat and pre-cooked fast food.
Each kilogram of saturated fat will be taxed at £1.84 (16 kroner), meaning that the price of a small pack of butter will rise by the equivalent of 25p, while an average burger will cost around 9p more.
The tax was approved by parliament to help increase life expectancy in Denmark, which is currently below the OECD average at 79 years.
However, in terms of obesity levels, Danes are well below the 15 per cent European average, with only 10 per cent of their population above the obesity threshold.
In September, Hungary introduced a new tax known locally as the "hamburger law", but that only involves higher taxes on prcoessed foods, such as soft drinks, salty snacks and food flavourings.

Snacksuri din fructe de baobab

O importantă marcă de cereale se pregăteşte să comercializeze snacksuri pe bază de fructe de baobab.

Acestea conţin o cantitate de vitamina C de şase ori mai mare decât portocalele, putând deveni un aliment miraculos, scrie 20minutes.ch. Proprietăţile fructului baobabului sunt multiple: pe lângă conţinutul ridicat de vitamina C, are o cantitate de calciu de două ori mai mare decât cea din lapte şi fibre, care fac să scadă nivelul glicemiei. Cel puţin aşa susţine firma americană Baobab Foods, sigură de potenţialul acestui aliment, numit şi "pâinea maimuţelor".

Fructele baobabului au un gust uşor acidulat, care este pe placul maimuţelor, dar şi al oamenilor. Se consumă şi seminţele prăjite, care înlocuiesc cafeaua sau din care se poate extrage ulei alimentar. Sursa: jurnalul.ro

Bucătăria care costă cât o casă

Pentru cei care adoră luxul, Colosseo Oro este bucătăria care le va satisface toate pretențiile. Este făcută din aur de 24 de karate și costă peste  400.000 de euro.

Luxoasa mobilă - aparținând producătorului cu sediul în Londra, Marezzi Design- a fost prezentată la un târg de specialitate din capitala Marii Britanii weekendul acesta. Realizată din aur de 24 de karate, bucătăria este considerată cea mai scumpă din lume la prețul de peste 400.000 de euro, adică valoarea unei vile dintr-o zonă rezidențială a Bucureștiului.

Toate suprafețele au fost date cu 12 straturi de lac, iar un robinet creat de arhitectul Zaha Hadid – numit de revista „Time” persoana cea mai influentă a anului 2010 – costă aproximativ 7.000 de euro. Finisajele sunt făcute cu cristale Swarovsky, piele de crocodil și sticlă venețiană.

„Cred că bucătăria ar trebui să aibă propriul suflet și să transforme camera într-o experiență emoțională, o sărbătoare a familiei”, a declarat Paul Marazzi, fondatorul Marazzi Design, pentru presa britanică. Acesta și-a deschis fabrica de mobilă din Londra în anul 1996, fiind de 18 ani un nume important în domeniu, Anul trecut a primit premiul pentru Cel mai bun designer din Europa.  Reprezentanții companiei nu se tem că nu vor avea clienți, având în vedere faptul că modelul Tamara Ecclestone tocmai și-a comandat o cadă de baie în valoare de 1,2 milioane de euro ce urmează a fi instalată în locuința ei din Londra. Sursă: adevarul.ro

Bucătarul șef Horia Vîrlan este noul Jamie Oliver

DAAS România, companie cu capital privat românesc, care furnizează soluţii şi echipamente pentru HoReCa şi retail, preia modelul lui Jamie Oliver, care găteşte sănătos în şcolile americane, şi va investi în perioadă octombrie-decembrie 2011 aproximativ 5.000 de euro în program de ateliere susţinute de Horia Vîrlan.

Bucătarul şef Horia Vîrlan, cunoscut că urmare a emisiunilor Cireaşă de pe Tort şi Academia lui Horia, va ţine ateliere de gătit sănătos pentru 30-40 de elevi din două unităţi de învăţământ din Ploieşti: Liceul Mihai Viteazu şi Centrul de Excelentă Şcoală Nr. 14.

Dacă programul va avea succes, acesta se va extinde şi la alte şcoli din ţara, cu eventuală colaborare a Ministerului Învăţământului, spun oficialii companiei.

Compania DAAS România a avut în 2010 o creştere a cifrei de afaceri de 5%, realizând încasări de 14,8 milioane de euro. Pentru 2011, DAAS vrea să îşi crească afacerile până la 20 milioane de euro, vizând o cotă de piaţă de 30% din industria de frig comercial. Sursă: dailybusiness.ro

Subway îşi adaptează produsele după preferinţele românilor

Subway va comercializa în România atât meniurile oferite în toate ţările unde este prezent, dar şi unele produse adaptate la gusturile românilor.

Sandwich-uri cu carne sau cu legume, salate, băuturi răcoritoare, cafea, iaurt parfait sau prăjiturele. Acestea sunt ofertele Subway, cel mai mare lanţ de restaurante fast food din lume, în toate restaurantele sale. Oficialii companiei susţin că şi în România, meniul va fi acelaşi ca peste tot. Vor exista însă şi produse special create pe gustul românilor. „Vom oferi clienţilor români aceleaşi sanwich-uri şi salate pe care le oferim tuturor clienţilor noştri. Putem spune însă că vom adapta unele produse astfel încât să corespundă gusturilor locale, pentru că pentru noi cel mai important lucriu este satisfacţia clientului”, a declarat pentru MONEY.ro Rumen Radev, Development Agent în cadrul Subway® Restaurant.

Potrivit acestuia, lista de produse din restaurantele Subway se va mări cu timpul. „La Subway ne întâmpinăm clienţii într-o atmosferă prietenoasă, cu un zâmbet pe faţă. De asemenea, oferim clienţilor oportunitatea de a gusta mâncare proaspătă şi sănătoasă într-un timp scurt”, mai spune Radev.

Cel mai mare lanţ de restaurante fast food din lume va intra în această tomnă şi pe piaţa autohtonă, cu cel puţin trei unităţi în Bucureşti, până la finele acestui an. De asemenea, pentru următorii patru ani sunt planificate 40 de unităţi în toată ţara. Primul restaurant Subway va fi operat de un antreprenor local.

Din 2010, grupul american Subway a devenit cel mai mare lanţ de restaurante tip fast-food din lume, compania detronând atunci Mc Donald's din punct de vedere al numărului de unităţi. La data de 1 ianuarie 2011, Subway avea 33.479 de restaurante la nivel mondial şi vânzări de 15,2 miliarde de dolari. Sursă: money.ro

Eșecurile din istoria McDonald’s. Top 12 cele mai puțin apreciate produse

McDonald's a vândut în timp sute de feluri de produse, însă nu toate sunt la fel de populare ca Big Mac. Unele sendvişuri au eșuat din cauza marketingului ineficient, a campaniilor de lansare orientate greşit sau a reticenţei consumatorului faţă de schimbare. În cele mai multe cazuri, de vină a fost prostul gust.
Yahoo.com face o listă a celor mai puţin apreciate 12 produse de la McDonald's:

McLobster . Homarul îndesat într-o chiflă de hot dog nu a avut succes din cauza preţului exagerat, 5,99 dolari, dar şi pentru că e greu de crezut că o astfel de carne poate fi ţinută proaspătă într-un fast food. În prezent, se mai comercializează doar în Canada.

McGratin Croquette. Creat special pentru piaţa japoneză, acest sendviş conţine macaroane, creveţi şi piure. Acest produs nu s-a vândut în primul rând din cauza gustului ciudat, descris de unii consumatori drept "pufos şi cremos", dar şi din cauza marketingului deficitar.

Hula Burger. A fost creat de fondatorul McDonald's, Ray Croc, special pentru catolici, care nu mâncau carne vinerea. Croc a înlocuit carnea de vită cu o bucată de ananas prăjit, învelit în caşcaval.

Pizza şi McPizza. Cele două produse nu au avut succes pentru că dura foarte mult prepararea lor, iar oamenii nu erau dispuşi să aştepte. În plus, concurenţa pe piaţa pizzeriilor era acerbă. Dacă voiau pizza, oamenii mergeau la Domino's sau la Pizza Hut, nu veneau la McDonald's, notează sursa.

McAfrika. Conţinea carne de vită, caşcaval, roşii şi salată, într-un buzunar de pită. Nu gustul sau ingredientele au fost problema, ci campania dezastruoasă de marketing. McAfrika a fost lansat în 2002, în timpul revoltelor din Africa de Sud.

Arch Deluxe. Acest sendviş uriaş, destinat exclusiv adulţilor, conţinea carne de vită (114 grame), bacon condimentat, salată, roşii, caşcaval, ceapă, ketchup şi "un sos secret", notează sursa. Sendvişul nu a avut succes din cauza reclamei dezastruoase, în care apar mai mulţi copii care gustă din Arch Deluxe şi spun că este scârbos.

McHot Dog. Nu a avut un gust rău, însă consumatorii pur şi simplu nu s-au putut obişnui cu faptul că pot mânca un hot dog la McDonald's. Ulterior, McHot Dog a fost reintrodus în Japonia, unde are mai mult succes, pentru că poate fi "personalizat" cu mai multe ingrediente.

McDLT. Era un sendviş simplu, care conţinea carne de vită, salată şi roşii. Însă ingredientele erau separate, astfel încât carnea să se păstreze caldă, iar legumele, reci. McDLT s-a vândut bine până când americanii au început să fie mai atenţi cu mediul şi să refuze să mai cumpere un sendviş care avea ambalaj dublu. În plus, McDLT avea şi un conţinut foarte mare de grăsime, astfel că a fost scos de pe piaţă.

McLean Deluxe. A reprezentat unul dintre primele eforturi ale McDonald's de a fi percepută drept o companie preocupată de sănătatea clienţilor. Deşi avea un conţinut de doar 9% grăsime, McLean Deluxe a fost scos de pe piaţă, când clienţii au aflat că sendvişul conţine alge de mare, care să suplinească lipsa grăsimii.

Big'N'Tasty. A fost o încercare eşuată a McDonald's de a concura cu Whopperul de la Burger King.

McSpaghetti. La fel ca în cazul McPizza, clienţii veneau la McDonald's pentru hamburgeri şi cartofi prăjiţi, nu pentru feluri de mâncare mai pretenţioase. Un alt produs care a eşuat la fel de rapid a fost McLasagna.

Super-size. Varianta de meniu "super-size" a trebuit eliminată, după apariţia filmului documentar "Super Size Me", care arată efectele dezastruoase ale consumului regulat de porţii mari de la McDonald's. Sursă: gandul.info