Se cauta chelneri si programatori...

De mult timp stiam ca a fi chelner sau programator au ceva in comun ;-)

 

In Cluj se cauta chelneri si programatori

Clujul este, din nou, judetul cu cele mai multe locuri de munca vacante din tara (1.212), pe urmatoarele pozitii situindu-se judetul Iasi (631) si Bucurestiul (518). In Cluj cele mai multe slujbe sint disponibile in domeniul HoReCa (hoteluri & restaurante & cafenele), unde se cauta lucratori la bucatarie (84), barmani (46), ospatari (48), ajutori de ospatar (6) si bucatari (8).


In IT se ofera slujbe pentru programatori (60), ajutori de programator (63) si ingineri de sistem (8), in comert sint disponibile slujbe pentru vinzatori (31), lucratori comerciali (23) si operatori comerciali (20), in timp ce in industria confectiilor exista posturi pentru muncitori necalificati (37) si confectioneri-asamblori articole textile (45). Multe slujbe exista si pentru soferi (de autorisme si camionate - 13 posturi, de autocamioane - 59 si ifronisti - 8 ), pentru manipulanti de marfuri (37) si pentru ucenici (54). Informatii despre locurile de munca vacante se pot obtine la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (Cluj-napoca, str. G. Cosbuc nr. 2).

Sursa: Ziarul Faclia

 

Numărul de plăți online efectuate de români va crește în 2012

Potrivit reprezentanților companiei Netopia mobilPay, unul dintre cei mai importanți și mari procesatori de plăți online prin card, piata plăților online cu cardul va crește cu aproximativ 30% față de anul precedent, atingând valoarea de 5 milioane de tranzacții în 2012.

Din punct de vedere al volumului total al cumparaturilor pe Internet, acesta va depasi 250 de milioane de euro in 2012, iar tranzactia medie se va situa in jurul valorii de 50 de euro. Spre comparatie, in 2011, volumul pietei de plati online cu cardul a fost de circa 200 milioane de euro, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

"In primul semestru al acestui an, romanii au efectuat 2,3 milioane de plati online cu cardul, cu 45% mai mult comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Din tranzactiile inregistrate in aceasta perioada, peste 550.000 (un sfert din piata) au avut loc pe site-urile de reduceri. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, numarul de tranzactii realizate pe site-urile de reduceri a crescut cu peste 60%", a declarat Horia Grozea, Director Card Payments Netopia mobilPay.

Cresteri importante, peste media pietei de plati online cu cardul, s-au realizat in primul semestru al anului si in zona de telecom si divertisment.

Potrivit lui Grozea, a existat un utilizator care a cheltuit in sase luni, prin intermediul serviciului mobilPay, 10.000 euro in sase tranzactii, si un altul care a cheltuit 1.000 euro, insa in 261 de tranzactii. De asemenea, au existat, la nivelul platformei, aproape 20 de utilizatori care au cheltuit fiecare, in medie, 5.000 de euro, in sase luni. sursa: ziare.com

Valoarea tranzacțiilor cu carduri a fost de 800 de milioane de euro în 2011

Valoarea estimată a tranzacţiilor online cu carduri emise în România s-a apropiat anul trecut de 800 de milioane de euro, în urcare cu circa 40% faţă de anul precedent, din care 600 de milioane de euro reprezintă plăţi în afara ţării, a declarat directorul general al Visa România, Cătălin Creţu.

“Practic, cifrele ne spun că românii au încredere în plăţile online şi cumpără din ce în ce mai mult de pe magazinele online, mai ales de pe cele din afara ţării. Trendul de creştere se va menţine şi în 2012 şi, în acest context, valoarea tranzacţiilor online cu carduri emise în România va depăşi un miliard de euro la finele anului”, a spus Creţu. El a amintit că datele Romcard arată că volumul comerţului electronic cu plata online a înregistrat anul trecut o creştere de 24% faţă de anul anterior, ajungând la aproape 160 de milioane de euro. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, valoarea plăţilor efectuate cu carduri de debit efectuate s-au apropiat de 17 miliarde de lei în 2011, de la circa 14 miliarde de lei în urmă cu an.

“Comerţul online nu mai este pionierat. Practic, plăţile online cu cardul depăşesc 20% din valoarea totală a plăţilor efectuate cu cardul anul trecut”, a spus Creţu. Datele BNR arată că românii deţin peste 13 milioane de carduri. Sursa: jurnalul.ro

Ciobanii tin pasul cu tehnologia - mieii de Paste, vanduti pe Internet - comenzi online, cu livrare la domiciliu

Cum orice gospodina care se respecta vrea sa aiba pe masa de Paste si mielul traditional, ciobanii asteapta Sarbatorile Pascale cu sufletul la gura.

 Desi iarna a fost nemiloasa si cheltuielile pe masura, oierii se lauda pe Internet cu miei de toata frumusetea. Astfel, cumparatorii comozi, care n-au chef sa se tocmeasca pe la targuri, pot cumpara mielutii cu un singur click. La o achizitie online, pretul variaza intre 11 lei pe kilogramul de carne de miel viu, iar carnea trasata ajunge pana la 25 de lei pe kilogram. Ciobanii s-au emancipat, iar mielutii behaie de zor prin spatiul virtual. Site-urile sunt doldora de astfel de anunturi.


Mieii sunt pozati mai ceva ca starurile de cinema si chiar daca bietele animale se sperie de blitzuri mai rau ca de latratul dulailor, oierii nu renunta la avantajele pe care le ofera tehnologia moderna.Alti ciobani internauti livreaza si marfa la domiciliu. In acest caz, medicii sanitar-veterinari avertizeaza consumatorii ca, dupa livrarea carnii, trebuie sa caute neaparat stampilele specifice controalelor sanitar-veterinare.
Sursa:ziare.com

„Hai pe net!” îşi propune să aducă în spaţiul virtual peste 10.000 utilizatori noi

Fundaţia EOS, cu susţinerea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi a Consorţiului  Alianţa Digitală pentru România lansează, în perioada 26 – 30 martie, campania Hai pe net! 2012.

Hai pe net! este o campanie naţională de incluziune digitală organizată de Fundaţia EOS România în parteneriat cu telecentre, biblioteci, şcoli, PAPI şi alte organizaţii şi instituţii dedicate alfabetizării digitale în România.

Anul acesta campania îşi propune să aducă online peste 10.000 de utilizatori noi, oameni care fie nu au folosit niciodată internetul, fie învaţă să folosească e-servicii noi (ex. cumpărături sau plăţi online, cursuri de formare profesională online, participare în comunităţi sociale virtuale).

Temele Hei pe net! 2012 vor face referire la:
• Îmbătrânire activă
• Creşterea şanselor de angajare a tinerilor
• Participare civică
• Învăţare inter-generaţii
• Servicii online pentru cetăţeni

În cadrul ediţiei trecute, care a avut loc în săptămâna 28 februarie – 5 martie 2011, cu sprijinul a peste 500 de telecentre (e-centre, Biblioteci publice, Puncte Acces Public la informaţie şi ONG-uri), la nivel naţional a fost atras în campanie un număr de 16961 de participanţi, rezultat care a calificat România pe locul 3 în cadrul campaniei la nivel european.

Hai pe net! 2012 este o campanie iniţiată la nivel European de către Telecentre-Europe, o reţea de suporteri ai incluziunii digitale. La nivel european, Campania este susţinută de Microsoft, Liberty Global, Accenture, European Broadcasters Union şi Comisia Europeană.

Explicatii ciudate: preţul unui ou de găină a crescut cu 50% într-o săptămână

Preţul unui ou de găină a crescut în numai o săptămână cu 50%, la 1,2 lei, ca urmare a intrării în vigoare a unei prevederi la nivelul Uniunii Europene care interzice comercializarea ouălelor produse de găini crescute în cuşti, unde fiecare animal are un spaţiu mai mic decât suprafaţa unei coli de hârtie A4. În România piaţa ouălelor este evaluată la 1 miliard de euro.

"Este o situaţie la nivelul întregii Uniuni Europene. Au fost schimbate cuştile găinilor şi din această cauză a scăzut şi oferta pentru că densitatea animalelor din ferme s-a redus. La noi producătorii au cuşti modernizate, însă preţurile au crescut pentru că pe piaţă nu mai intră importurile din Polonia, ţară unde producătorii nu şi-au modernizat fermele de păsări. Preţurile vor reveni la normal odată ce se va reechilibra balanţa dintre cerere şi ofertă", a explicat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescă­torilor de Păsări din România, organizaţie care reuneşte cei mai mari jucători din industria avicolă locală.

Pe piaţa locală sunt comercializate patru categorii de ouă: cele inscripţionate cu 0 (produse în sistem ecologic), 1 (produse în gospodăriile private), 2 (produse în fermele de dimensiuni mari) şi 3 (produse în baterii - cuştile nemodernizate).

Începând cu acest an este interzisă comercializarea pentru consum a ouălelor inscripţionate cu cifra trei, ca urmare a intrării în vigoare a regulamentului european.

Creşterea de preţ din prezent se explică prin faptul că anul trecut ouăle inscripţionate cu cifra trei acopereau aproximativ 90% din vânzările din comerţul modern, potrivit unor estimări anterioare ale oficialilor Carrefour România.

"Nu toţi producătorii din România au reuşit să îşi modernizeze cuştile. S-a creat în acest moment un deficit pe piaţa ouălelor. Până nu se echilibrează situaţia nu vor coborî preţurile. Vom avea ouă scumpe anul acesta", explică la rândul lui Grigore Horoi, preşedinte al Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa avicolă locală.

Agricola Bacău a investit în anii anteriori patru milioane de euro pentru a reuşi să îndeplinească regulamentele europene pentru bunăstarea păsărilor. Chiar şi aşa, ferma în care Agricola Bacău produce ouă funcţionează în acest moment la jumătate din capacitate. "Estimez că vom încasa în acest an din ouă circa 20 de milioane de lei (4,7 mil. euro) faţă de 40 milioane de lei (9,45 mil. euro) dacă nu intra în vigoare interdicţia europeană", subliniază Horoi, care adaugă că va vinde în acest an pe piaţa locală circa 60 de milioane de ouă.

Consumul de ouă din România se cifrează la 3,6 miliarde de bucăţi anual. Mai bine de două treimi din piaţă este acoperită de comerţ la care se adaugă autoconsumul. În bani, la preţurile din prezent piaţa ouălelor se ridică la circa 1 miliard de euro anual, potrivit estimărilor ZF. Piaţa locală a ouălelor de găină este împărţită între jucători precum Agricola Bacău, Agrimon, Avicola Buftea, Avis 3000 Minţia sau Avicom Vaslui. Sursa: zf.ro

Companiile fac eforturi către oferirea unor servicii mai bune de customer

„Extra serviciile“ pe care le oferă sunt noua provocare pentru comercianţii români. Nu mai cumpără nimeni doar produsul. Cumpără, la pachet, cu alte „beneficii“.

Fidelizarea clienţilor e vehiculată, de regulă, drept unul dintre obiectivele principale ale oricărei companii, însă, în realitate, interesul faţă de aceştia a fost în anii din urmă o chestiune mai degrabă secundară, crede Bogdan Belciu, partener PwC. „În perioada de boom, firmele au fost mai preocupate de câştigarea pieţei. Fiind o abundenţă de bani, vânzătorii au uitat să vândă“, explică acesta. Dar de când românul statistic a căpătat o înclinaţie bruscă spre economisire, comercianţii - de la retail alimentar la electro IT şi de la mobilă la modă - au intrat în acțiune şi caută în fel şi chip să ne reamintească gustul bun al achizițiilor.

Cum ofertele obişnuite (reduceri de preţ de câteva procente, al doilea produs la jumătate de preţ sau vouchere) nu mai sunt suficiente, şi-au îndreptat atenţia şi eforturile către oferirea unor servicii mai bune de customer. Chiar dacă atragerea de noi clienţi rămâne un target, în situaţia economică actuală multe companii ar fi mulţumite şi doar să-i păstreze pe cei deja existenţi. Cum pierderile nu mai pot fi oprite doar prin tăierea costurilor sau concedierea oamenilor, „creşterea eficienţei operaţionale vizează alte două arii majore - managementul categoriilor de produse şi pe cel al politicilor de marketing coerente şi inovative“, pune punctul pe i-ul din criză consultantul PwC. Cu alte cuvinte, „îşi vor creşte profiturile doar firmele care aduc valoare adăugată în procesul de vânzare şi care vând într-un mod profesionist, nu cu «tunuri», nu cu păcălit clientul“, îl completează indirect un director de marketing care a dorit să rămână anonim.

Găselniţe de marketing

Dincolo de teorie, retailerii par să fi priceput ideea: în încercarea de a-şi înviora vânzările, lasă deoparte marjele mari de profit şi ies pe piaţă cu campanii agresive de promovare la promoţii şi servicii care mai de care mai inedite. De exemplu, lângă Palatul Parlamentului, a apărut prin toamna anului trecut o groapă tridimensională, iar pictura realizată de artistul german Manfred Stader, care i-a indus în eroare pe bucureşteni, a fost comandată de retailerul Profi.

De asemenea, la invitaţia Flanco, omul-paianjen al zilelor noastre, alpinistul francez Alain Robert, a escaladat faţada Intercontinentalului. Iar aceste găselniţe de marketing au avut contribuţia lor la creşterea notorietăţii celor două reţele.

La ce alte trucuri au mai apelat retailerii ca să-şi crească veniturile? Metro Cash & Carry duce, mai nou, marfa direct la uşa clienţilor săi; Metro Office Direct este primul magazin online al unui mare retailer din comerțul modern din România. Un alt atu care deschide portofelele în vreme de criză aparţine procesatorului de lactate Olympus, care a lansat recent, pentru laptele Oly, un ambalaj inscripţionat şi în limbaj Braille, pentru nevăzători.

La toate astea, se adaugă cardurile de fidelitate, comenzile telefonice, transportul şi montajul gratuit, sfaturile specializate sau ratele fără dobândă.

Ideile originale oferă un avantaj competitiv, consideră Violeta Luca, director la marketing la Flanco, care lasă să se înțeleagă că s-au dus vremurile când românii erau dispuşi să cumpere orice. „Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit“, o completează cu o nuanţă şeful ei, Adrian Olteanu, făcând referire la faptul că retailerul electro IT dă clienţilor posibilitatea să testeze produsele în magazin. Iar din vorbele sale poţi trage uşor concluzia că promoţiile ieşite din norme au toate şansele să devină o regulă. Şi totuşi, „poţi să pui câte floricele vrei pe lângă“, conchide marketerul, că tot preţul e cel mai important, iar „20%-30% nu e chiar aşa de mult“.

Marketing fără limite

Stimularea apetitului pentru cumpărături a devenit o strategie în sine.

SPORT Magazinele Intersport aveau în ofer­tă, prin iunie 2009, „un program de înnoire a parcului de pantofi sport“. Pen­tru o reducere de 20% la o pereche de pantofi sport noi, clientul dădea la schimb o pereche de încălţăminte veche. Pe lângă faptul că este un model deja verificat în alte domenii, buy-backul se potriveşte per­fect mentalităţii românilor, care se arată mai dispuşi să cumpere dacă li se promite în schimb o recompensă.

MOBILĂ În cele mai multe magazine de mobilă şi bricolaj se mizează pe experienţa de cumpărare a clienţilor. Retaileri precum kika (serviciu de livrare în 24 de ore fără costuri în plus, ridicarea mobilierului vechi şi montarea celui nou cumpărat), Ambient (Galeria cu idei) sau Mobexpert (rate fără dobândă) - sunt atenţi la orice amănunt în măsură să le aducă clienţi.

"Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit" Adrian Olteanu, director executiv, Flanco Sursa: capital.ro

Romanii au facut plati cu cardul de 4,5 mld. euro, dar au retras de la bancomate de cinci ori mai mult

Cumparaturile achitate cu cardul au ajuns anul trecut la aproape 19 mld. lei (4,5 mld. euro), cu 26% mai mult decat in 2010, varful de consum fiind in perioada sarbatorilor de iarna. Chiar daca ritmul de crestere a utilizarii cardurilor la POS-uri a fost de 2,5 ori mai mare decat cel raportat de bancheri in cazul retragerilor de numerar de la bancomate, tranzactiile la ATM-uri depasesc inca 80% din totalul operatiunilor cu carduri.

Cele mai multe operatiuni si cea mai mare valoare a tranzactiilor cu carduri la comercianti s-au inregistrat in perioada octombrie-decembrie, explicatia fiind data de cheltuielile suplimentare din perioada sarbatorilor de iarna. Unele banci au raportat cresteri de pana la 30% ale tranzactiilor cu carduri in aceasta perioada. Volumul platilor efectuate cu cardul la comercianti a depasit 5,4 miliarde de lei (circa 1,25 mld. euro) in ultimul trimestru din 2011, comparativ cu 4,3 miliarde de lei in aceeasi perioada din 2010.
sursa: zf.ro

Retailul românesc: ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică”

Epoca lui „cel mai mare magazin“ a murit. Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum de consultanți prin ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“.

Primii pași i-au făcut francezii de la Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri, care intrau în aprilie 2010 pe piața bucureșteană a supermarketurilor prin Carrefour Market, un magazin cu prețuri mici și o suprafață de 600–800 mp. Într-o mișcare în oglindă, un alt „cel mai“ – Metro Cash and Carry, cel mai mare retailer din țară în termeni de vânzări – deschidea în aceeași lună, la Satu Mare, primul Metro Punct (2.000 mp) – „Un concept nou, adaptat la noile cerințe ale pieței“, după cum explica directorul general, Dusan Wilms.

Apoi, în octombrie 2011, în parteneriat cu grupul local Angst, Carrefour a deschis și primul magazin de proximitate, sub sigla Carrefour Express. Pe urmele lor a venit, mai nou, reţeaua de 108 magazine Profi care s-a relansat luni (13 februarie) din discounter - cum era pozizionată când a fost cumpărată în urmă cu trei ani de fondul de investiţii Enterprise Investors -, în rețea de magazine de proximitate.

Întrebarea vine firesc: de ce operatori pe spații mari lasă în urmă hipersuprafețele și virează cu toată viteza către spații mai mici? Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin „suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“, consideră  Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners.

Iar un nou concept de magazine, adaptat noilor condiții și obiceiuri de consum, înseamnă înainte de toate timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații – traduse în bani – printre rafturi. În plus, ca să ai trafic în supermarket, trebuie să vinzi și produsele clasice care se găsesc, de obicei, ”la colț”.

Cum va arăta piața de retail din România peste cinci ani?

“Sunt ocupate orașele mici, magazinele vechi sunt reamenajate, marii retaileri dezvoltă mai multe formate de magazine, iar magazinele cu delicatese câștigă în popularitate “ - așa sugerează un raport al firmei poloneze de consultanță PMR Publications. În acest context, o formă a comerțului modern care nu este suficient de prezentă în România este cea a retailului de proximitate - convenience store.

”În varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate care vor avea pe rafturi alimente proaspete și produse nealimentare de strictă necesitate“, explică Bogdan Belciu, partener la PwC.
Iar marii retaileri și-au intensificat deja extinderea cu magazine pe suprafețe mai mici – anul trecut s-au deschis aproape 200 de magazine noi, iar trei sferturi dintre ele au suprafețe de vânzare sub 2.000 mp.

Ofensiva a început, așadar, de sus în jos - cash and carry, variante express ale hypermarketurilor, companii independente gen chioscuri moderne -, și cum este un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura magazinelor, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.

În loc de concluzie, e doar o chestiune de timp până când rețelele de retail vor încetini investițiile în noi magazine, dar vor începe, în schimb, să facă tranzacții între ele și să-și reamenajeze magazinele proprii, susțin consultanții. Simplificând la maximum lucrurile, piața românească de retail ar putea ajunge la saturație în următorii cinci ani. Sursa: capital.ro

Comenzi online cu livrare la domiciliu: de ce dă click românul, deficienţele / beneficiile vânzărilor online din România

- Comenzi “ţeapă”, plata prin card, deficienţele  şi beneficiile comenzilor online -

Un lucru pozitiv ar fi ca, în ciuda prejudecăţilor, nu se fură atât de mult online, pe cât cred şi vorbesc oamenii despre acest lucru.

“Din fericire numărul comenzilor  ‘ţeapă’ este nesemnificativ în mediul online, pe baza statisticii noastre din perioada 2008-2012, am avut numai câteva cazuri pe plan naţional ”
– declară Peter  Markon, asociat la NetChelner SRL, firma ce rulează serviciul www.NetPizza.ro - livrări de mâncare tradiţională, chinezească, japoneză respectiv pizza la domiciliu, prezentând oferta a peste 100 restaurante din vreo 7 judeţe din ţară.

“Se pare că suntem pe calea cea bună către maturizare” – adaugă Markon, “aici ne ajută şi providerii de internet din ţară, care îşi fac treaba lor, răspunzând prompt solicitărilor primite la adresele lor de ‘abuse’.

Experienţa noastră ne arată că cei care se aventurează pe net şi încearcă să plaseze comenzi ‘ţeapă’ online, se lasă de această  ‘distracţie’ imediat după prima somaţie primită din partea providerului de internet.

E bine de ştiut că internetul nu este chiar anonim, cum crede lumea, adresele IP ne pot conduce uşor la infractori”.

Pe de altă parte, principalele motive pentru care se cumpără online sunt legate de confortul pe care această modalitate de achiziţie o oferă: livrarea la domiciliu (79.9%), posibilitatea de a cumpăra la orice oră (72.1%) şi câştigul de timp (69.8%). Un motiv important în achiziţia online îl joacă şi posibilitatea de a returna produsul fără justificări (34.1%). Acest atribut este asociat mult mai puternic cu magazinele online decât cu cele tradiţionale.

“Câştigul de timp este un factor important de decizie pentru cumpărătorii online” – afirmă Markon Peter, “noi (NetPizza.ro)  de fapt nu livrăm doar pizza, mai degrabă  furnizăm o grămadă de timp liber clienţilor noştri“

Studiu: Bariere in comertul electronic cu plata online

Jurnalul National informeaza : Studiu: Plata prin card, "calcaiul lui Ahile" pentru vanzarile online din Romania

Un studiu realizat in Romania in perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 arata ca 8 din 10 persoane care fac achizitii online platesc la livrarea coletului.
"Plata prin card este un fel de calcai al lui Achile pentru vanzarile online din Romania. Desi sunt extrem de putini respondenti care au cunostinta de vreo situatie de frauda la plata online cu cardul, exista o lipsa cronica de incredere in a plati cu cardul pe internet", a declarat Daniel Enescu, Presedinte Daedalus Group. "Chiar si in cazul celor care platesc online, doar una din trei persoane a platit vreodata cu cardul pe internet", a explicat Enescu.
Studiul despre barierele de achizitie online a produselor si serviciilor in Romania a fost realizat pe un esantion de 1.550 de respondenti din mediul urban si rural de catre Daedalus Millward Brown.

Pe de alta parte, principalele motive pentru care se cumpara online sunt legate de confortul pe care aceasta modalitate de achizitie o ofera: livrarea la domiciliu (79.9%), posibilitatea de a cumpara la orice ora (72.1%) si castigul de timp (69.8%). Un motiv important in achizitia online il joaca si posibilitatea de a returna produsul fara justificari (34.1%). Acest atribut este asociat mult mai puternic cu magazinele online decat cu cele traditionale.

Una din 6 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani, din mediul urban, a facut cel putin o plata online in anul 2011. Prin comparatie cu utilizatorii de internet, cei care fac achizitii online sunt intr-o proportie usor mai mare barbati, cu educatie superioara, varsta medie (25-44 ani) si venituri personale mai mari.

De asemenea, 6 din 10 romani care achizitioneaza produse si servicii online s-au abtinut sa cumpere de pe site-urile care nu prezentau suficienta incredere. Designul, comentariile clientilor si prezentarea produselor dintr-un magazin online sunt principalele motive de neincredere, se mai arata in sondajul Daedalus.

In primele 9 luni ale anului trecut, comertul electronic cu plata online a inregistrat un volum de 121,4 milioane euro, in crestere cu 11% fata de aceeasi perioada din 2010, potrivit datelor Romcard. Epayment a procesat 89% din volumul platilor online, respectiv 106,7 milioane de euro, in crestere cu 13% fata de perioada similara a anului 2010. sursa: estiri.ro

Importurile de alimente au consemnat un record în 2011

În 2011, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumătate de miliard de euro mai mult decât media importurilor alimentare din anii secetoşi.

Un nou paradox al economiei româneşti se conturează prin statisticile oficiale, de data aceasta în domeniul comerţului exterior cu produse alimentare: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a fost un record al perioadei postdecembriste, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 3,75 miliarde de euro.

Din datele privind comerţul exterior, raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro şi a importat alimente de 3,7 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro.

Diferenţe de cantitate şi de calitate

Altfel spus, cu toate că producţia de grâu, porumb, floarea-soarelui şi alte sortimente de bază a crescut atât de mult încât - statistic vorbind -a ridicat întreaga economie peste pragul de recesiune, România a mai şi importat alimente, băuturi şi tutun dinafara graniţelor într-o măsură ce depăşeşte ca valoare importurile din anii trecuţi. Chiar şi pe cele din anii secetoşi.Cum se explică aceste fenomene? În primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale - comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau: exportăm roşii şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc.

Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate. În al doilea rând, organizarea internă a industriei agroalimentare româneşti favorizează mai mult importurile decât sursele autohtone de hrană. Reprezentanţii mediului de afaceri din acest sector au tot propus soluţii, dar acestea au fost sistematic ocolite.

„O măsură pe care am propus-o pentru reducerea decalajelor dintre importuri şi exporturi este scăderea la 5% a cotei de TVA la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta, românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente produse în România, iar importurile de mâncare proastă din străinătate s-ar reduce".

„Este o inepţie să încurajăm importurile de legume, fructe şi carne, în timp ce producţia românească se strică pe ogoare de multe ori sau este vândută la preţ de nimic. Acum nu facem decât să-i descurajăm pe producătorii autohtoni, în timp ce preţul mâncării în coşul zilnic al românilor este în continuă creştere", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. Sursa: adevărul.ro

Tendintele dezvoltarii comertului electronic romanesc - studiu; TARGET: magazinele on-line romanesti

In februarie 2011 a avut loc un studiu foarte interesant avand ca scop identificarea tendintelor dezvoltarii comertului electronic romanesc in contextul globalizarii, targetul punandu-se exclusiv pe magazinele on-line romanesti. Cercetarea axata pe problematica comertului electronic romanesc a fost efectuata de Dr. ec. Alexandru Bajenaru, din bunavointa caruia putem analiza rezultatele studiului.

La studiu au participat 225 de respondenti – magazine online, dintr-un total estimat in intervalul 2000 – 3000 magazine active  din tara, o buna parte alegand posibilitatea de a nu raspunde la intrebarile puse - ( no comment ).


54,2% dintre participanti la studiu au fost magazine cu cifra de afaceri sub 50.000 Euro in 2009,
dar au fost prezenti si jucatorii mari cu cifra de afaceri peste milioane de Euro.


58 % dintre magazinele analizate au fost din Bucuresti, 8 % Cluj, 5 % Timis, 4% Brasov samd, iar majoritatea, adica 73,8% magazine cu maxim 4 ani vechime.

Functiile respondentilor in mare parte (76%) fiind in top management ne indeamna sa presupunem ca rezultatele obtinute reprezinta parerea celor care influenteaza in masura destul de mare directia in care se duce online-ul romanesc din acest segment.

Din raspunsurile date la intrebarile puse in chestionar, reprezentantii magazinelor online ne povestesc ca folosesc din plin tehnicile uzuale de promovare ca SEO ( search engine optimisation ), Comparatoare de preturi, Programe de recomandari, Cupoane, programe de loialitate, Campanii virale dar si tehnici moderne ca Marketing prin afiliati,
respectiv pun accent pe criterii importante ca suportul client, viteza de livrare, increderea, comoditatea de a comanda, usurinta in utilizare, preturi competitive, selectie vasta de produse, viteza de incarcare a paginii, bogatia de informatie, design atractiv, marca recunoscuta, experienta personalizata a cumparatorului, capacitatea de a colecta informatii despre vizitatori, servicii conexe...

Prin prisma magazinelor / afacerilor online din interviu, am aflat si
aprecierile conversiilor pentru fiecare dintre canalele 'afiliere', 'trafic organic', 'retele sociale', 'reclama platita in cadrul motoarelor de cautare', 'comparatoare de preturi', 'e-mail marketing', in top iesindu-se traficul organic cu reclama platita in cadrul motoarelor de cautare.

Luand in considerare influenta crizei globale, majoritatea companiilor au reactionat in fata schimbarilor petrecute in ultimii 2 ani in mediul de afaceri on-line dar si off-line prin diferite metode ca: cresterea portofoliului de produse si serviciilor oferite (55%), cresterea interactiunii, comunicarii cu clientii(58%) dar si a numarului de furnizori(52%), cresterea investitiilor in solutii informatice ( platforme e-commerce, ERP, CRM, etc. )

In studiu au fost reprezentati majoritatea domeniilor ca: turism, supermarket/mall, constructii, muzica / filme, alimente / bauturi ( printre care si livrari mancare, pizza la domiciliu), software, utilaje si echipamente, arta / artizanal, articole sportive, auto / moto, servicii online, carti, farmacie / sanatate, casa si gradina, cosmetice / frumusete, electronice si electrocasnice, cadouri / flori, bijuterii si articole de lux, articole pentru copii, textile si incaltaminte resp. 'Altele'.


Felicitari autorului pentru munca depusa!