Cel mai prietenos restaurant din lume

„Tim's Place” (La Tim) vrea să fie cel mai prietenos restaurant din lume. Meniul zilnic este constituit din „mic dejun, prânz şi îmbrăţişări”, iar buna dispoziţie este asigurată de Tim Harris, în vârstă de 26 de ani, singurul proprietar de restaurant din Statele Unite cu sindromul Down.

Tim Harris, din Albuquerque, Statele Unite, se trezeşte în fiecare dimineaţă la ora 5 şi jumătate, face un duş, îmbracă tricoul verde cu emblema „Tim's Place”, însoţită de sloganul „Breakfast, lunch, hugs” (Mic dejun, prânz, îmbrăţişări) şi porneşte spre restaurantul care îi poartă numele, povesteşte el într-un reportaj al site-ului AOL.

De la intrarea în parcare până în faţa localului, Tim face câteva mişcări de dans - de fiecare dată. „Sunt entuziasmat să mă duc la muncă, aşa că dansez. E un dans al magiei.” Pe firma restaurantului, sub numele lui şi o faţă zâmbitoare, stă scris sloganul, care descrie ofertele nelipsite din meniu, care amintesc mereu oamenilor de ce trebuie să se întoarcă. „Îmbrăţişările sunt cea mai bună parte”, precizează Tim.

Născut în 1986 cu sindromul Down, Tim le-a spus părinţilor, când avea 14 ani, că va avea un restaurant într-o zi. În timpul liceului şi după ce a terminat facultatea, tânărul a lucrat în mai multe restaurante. În 2010, visul lui Tim a devenit realitate când şi-a deschis propriul restaurant, căruia a avut grijă să-i construiască, timp de trei ani, identitatea care să-i respecte sloganul de „cel mai prietenos restaurant din lume”.

Tim este mai mult decât proprietarul restaurantului. Nu există zi în care să lipsească de la muncă şi este acolo de la începutul progamului până când pleacă ultimul client. Stă de vorbă cu oamenii, îi încurajează pe cei alături de care lucrează şi, ceea ce este cel mai important, le oferă tuturor câte o îmbrăţişare, pentru că „îi face să se simtă mai bine”. „Partea mea preferată din zi este când văd oamenii intrând pe uşa din faţă”, povesteşte el. Potrivit AOL, este singurul proprietar de restaurant din Statele Unite care are sindromul Down.

După cum spune chiar el, nu a lăsat niciodată dizabilitatea să stea în calea visurilor sale. În afara restaurantului, Tim este şi multipremiat la Olimpiadele Speciale, câştigând de-a lungul timpului zeci de medalii de aur la baschet, volei, atletism şi golf, potrivit site-ului oficial al restaurantului.

Sursa: adevarul.ro

Kotanyi propune o gama de patru mixuri pentru salate

"Pentru cei care doresc sa manance sanatos, dar si sa se bucure de un adevarat regal al gustului, Kotanyi propune o gama de patru mixuri pentru Salate, creata din ingrediente 100% naturale: Salata Cezar (pentru salata clasica), Salata Italiana (pentru o incursiune culinara in lumea specialitatilor italienesti), Salata Mediteraneana (pentru salatele rafinate specifice tarilor rmediteraneene) si Salata Picanta (cu aroma de chili si paprika).
Prin gama mixurilor pentru Salate, Kotanyi imbogateste cu prospetime meniuri foarte variate si propune noi standarde ale gustului pentru un stil de viata sanatos. Ingredintele naturale ale mixurilor pentru Salate sunt combinate cu maiestrie in proportii care stimuleaza imaginatia gastronomica a iubitorilor de verdeturi."

Bacsis de 5.000 de dolari pentru o consumatie de 27 de dolari la restaurant

Munca noastra de zi de zi, cu zambetul pe buze....
Asa ar trebui sa o facem, si nu numai pentru salariul primit.... 
Intamplarea de mai jos arata ca mai sunt oameni care au aceeasi parere despre chestia aceasta...



***********

Cinci mii de dolari. Este bacsisul mai mult decat generos de care a avut parte un chelner din Statele Unite. L-a primit de la doi americani, sot si sotie, pe care i-a servit in ultimii ani aproape zilnic, de fiecare data cu zambetul pe buze.

Cei doi au luat o supa si un pahar de vin, pentru care au avut de platit 27 de dolari. Aflasera insa ca barbatul, chelner la acelasi restaurant din orasul Houston de aproape 16 ani, a ramas fara masina, dupa ce localitatea lui a fost lovita de o furtuna puternica. Din aceasta cauza, era nevoit sa schimbe mai multe autobuze ca sa ajunga la serviciu, asa ca i-au facut un cadou.

10 lucruri necunoscute despre Coca-Cola România!

Cu toții am consumat Coca-Cola, am urmărit reclamele, am testat produsele, am pus la îndoială ingredientele folosite și cât de benefică este această băutură pentru consumator.
Sunt, totuși, și lucruri nespuse, eventual neștiute despre această companie. Pentru curiosi, în urma unei vizite la fabrica de la Ploiești, am adunat 10 lucruri necunoscute despre Coca-Cola România.

1. Din cele 3 fabrici pe care compania le deține în România, fabrica de la Ploiești, cea mai mare pe plan local, produce anual jumatate de miliard de litri de băutură răcoritoare.

2.Compania primește lunar 1-2 reclamații cu privire la produsele comercializate.Cand vine vorba de informatii despre conținutul băuturilor, cofeină, concursuri etc, sunt nenumarate telefoane la linia specială dedicată consumatorului.

3. Depozitul de la Ploiești este cel mai mare din Europa și al treilea la nivel mondial după cel din Atlanta și cel de la NASA. Poate găzdui până la 35.000 de paleți. Investiția în acest depozit a fost în valoare de 40 de milioane de euro.

4. Termenul de valabilitate al unei Coca-Cola variază în funcție de ambalaj : 4 luni pentru pet și 1 an pentru sucul la cutie, respectiv sticlă.

5. Rețeta folosită la prepararea Coca-Colei comercializate în România este aceeași cu cea pentru restul Europei. Siropul este cel care diferă, în unele țări folosindu-se sirop de porumb, în altele zahăr de sfeclă sau de trestie. Rețetele diferă când vine vorba de Fanta.

6. Contrar aparentelor, în România se consumă mai puțină Coca-Cola pe cap de locuitor comparativ cu Vestul Europei.

7. O parte din ceea ce se produce la Ploiești are destinația Republica Moldova.

8. Recent, Coca-Cola a fost interzisă în California din motiv de MEI4 (un compus al caramelului, conținut de băutură), însă specialiștii comaniei spun că pentru a egala cantitatea care a stat la baza studiului potivit căruia ingredientul duce la apariția cancerului, clinetul ar trebui să consume 2.800 de doze de băutură timp de 80 de ani.

9. In depozit există o sirenă care imită cântecul păsărilor sălbatice astfel încât să alunge păsarile care vor un adapost.

10. La depozitul de la Ploiești sunt 500 de angajați. Sursa: capital.ro

Spatiul de pe pagina principala NetPizza nu este de vanzare - vezi ce mai putem invata de la Google :-)

Lucruri interesante pe care nu le știai despre Google

Marissa Mayer, vicepreşedinte Google, a dezvăluit, recent, într-un interviu pentru Bloomberg Businessweek mai multe lucruri interesante despre motorul de căutare pe care mulţi utilizatori proabil nu le cunosc.

Marissa Mayer, 36 de ani, s-a alăturat companiei Google în anul 1999, după ce schimbase nu mai puţin 14 joburi. În prezent, ea este responsabilă la Google de departamentului de hărţi şi servicii de localizare. Într-un înterviu acordat celor de la Bloomberg Businessweek aceasta a oferit câteva informaţii din interior, mai puţin cunoscute de fanii Google.

•    Potrivit acesteia, motorul de căutare are un fundal alb, nu pentru că aşa doreau cei doi fondatori, Larry Page şi Serghei Brin, ci pentru că nu au avut de ales. Mayer îşi  aminteşte că Brin a spus la un moment dat: “Nu avem un webmaster şi nu ştiu HTML!”

•    Mayer îşi mai aminteşte că ea s-a opus ideii de a introduce reclame targetate în e-mailurile utilizatorilor considerând-o înfiorătoare. Nimeni nu a ascultat de ea şi reclamele din email s-au transformat ulterior în Google AdSense, o afacere de miliarde de dolari pentru gigantul web.

•    Google a calculat că o reclamă pe pagina de start ar costa 10 milioane de dolari, însă spaţiul acesta nu este de vânzăre.

•    Majoritatea paginilor Google au avut la un moment dat în partea de jos un simbol. Acesta nu era necesar, însă compania a găsit de cuviinţă să îl introducă după ce a obervat că mai mulţi utilizatori se uitau la pagina de start aşteptând ca restul să se încarce.

•    Mayer e fascinată de telefonul Motorola StarTAC. Ea şi-a cumpărat mai multe modele de pe eBay, iar acum are o adevărată colecţie. Google deţine în prezent Motorola Mobility. Sursa: capital.ro

Ciobanii tin pasul cu tehnologia - mieii de Paste, vanduti pe Internet - comenzi online, cu livrare la domiciliu

Cum orice gospodina care se respecta vrea sa aiba pe masa de Paste si mielul traditional, ciobanii asteapta Sarbatorile Pascale cu sufletul la gura.

 Desi iarna a fost nemiloasa si cheltuielile pe masura, oierii se lauda pe Internet cu miei de toata frumusetea. Astfel, cumparatorii comozi, care n-au chef sa se tocmeasca pe la targuri, pot cumpara mielutii cu un singur click. La o achizitie online, pretul variaza intre 11 lei pe kilogramul de carne de miel viu, iar carnea trasata ajunge pana la 25 de lei pe kilogram. Ciobanii s-au emancipat, iar mielutii behaie de zor prin spatiul virtual. Site-urile sunt doldora de astfel de anunturi.


Mieii sunt pozati mai ceva ca starurile de cinema si chiar daca bietele animale se sperie de blitzuri mai rau ca de latratul dulailor, oierii nu renunta la avantajele pe care le ofera tehnologia moderna.Alti ciobani internauti livreaza si marfa la domiciliu. In acest caz, medicii sanitar-veterinari avertizeaza consumatorii ca, dupa livrarea carnii, trebuie sa caute neaparat stampilele specifice controalelor sanitar-veterinare.
Sursa:ziare.com

Incursiune în cea mai controversată fabrică. Care este SECRETUL REȚETEI COCA-COLA

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ. Un profil secret al aromelor şi un depozit întrecut doar de cel al NASA sunt mândria Coca-Cola. Reporterii EVZ au pătruns în fabrica din România pentru a afla cum se prepară cea mai populară băutură.

La intrarea în Ploieşti, Coca-Cola are una din cele mai mari fabrici din lume, întinsă pe 12 hectare. A fost deschisă în`95 pe locul unei fabrici comuniste de cico şi produce anual sute de milioane de litri.

În curtea interioară, unde pe lângă steagul României şi al UE flutură altul roşu, un camion se pregăteşte să plece. După zgomotul de fundal, pare că urmează un asalt al păsărilor al fabricii. De fapt, cei de la Coca-Cola au montat dispozitive ce imită onomatopeele răpitoarele pentru a speria alte zburătoare, problemăn specifică spaţiilor logistice şi aeroporturilor.

Porţi deschise pentru elevi

Istoria sticlei de cola începe la câţiva metri mai în spate. Înainte să pui piciorul pe tărâmul unde se pre­pară băutura magică, aflată de 125 de ani pe piaţă, te echipezi conform normelor de protecția muncii cu şapcă, vestă reflectorizantă de vizitator şi pantofi de cauciuc legați cu elastic la spate. "În caz că vă cade vreun bax pe picior", spune „încurajator” directorul fabricii.
Acelaşi echipament primesc şi copiii care vin cu clasa în excursii. După traversarea unui tunel cu pereți plini de panouri cu elemente de cultură organizațională, se intră în „sufletul” fabricii.

În zona de producţie, într-un huruit asurzitor, benzile rulează continuu sticle, care sunt igienizate, um­plute şi căpăcite. De pe un mosor se derulează eticheta specială de Paşte. Liniile sunt specializate în funcţie de ambalaj, nu de tipul băuturii: sticle de "sticlă", returnabile, care merg mai mult în baruri și restaurante, doze, în plin proces de cucerire a românului şi PET-uri, populare pe plan autohton.
Imprimarea capacelor promoţionale nu se face după ureche, ci chiar în văzul camerelor de luat vederi. Când e vorba de premii în case, maşini, atenţia e mai mare, pentru ca sticla să nu aibă defecte şi să nu fie respinsă înainte să ajungă la consumator.

Ce are România în comun cu NASA

Depozitul de la Ploieşti e cel mai mare din Europa şi al treilea din lume după cele din Atlanta şi NASA. Poate găzdui munţi de suc, până la 35.000 de paleţi. Este automatizat în totalitate.
Produsele sunt preluate direct de pe linia de producție și transportate în depozit cu macarale automate, cu lumina stinsă. Pot fi depozitați 4 paleți pe metru pătrat, de patru ori mai mult față de un depozit convențional.

ETICHETA ASCUNDE BINE SECRETUL

Ingrediente ce afundă mai mult misterul

Inima fabricii este "siropăria", unde se prepară amestecurile dulci. Principalul ingredient, apa, vine de la puţuri adânci de 150 de metri şi este tratat microbiologic. Dacă nu e bună, strică tot gustul, lucru ce se întâmplă şi dacă sticlele nu sunt bine depozitate.
"Primim una, două reclamaţii lunar. Nu poate fi o problemă de calitate, sunt loturi întregi care ar fi afectate și ar îmbolnăvi zeci de mii de oameni. Așa că păstrăm probe martor din fiecare lor", subliniază Marian Naiman, chimistul companiei, cu funcție greu de tradus în română.

 Scandalul caramelului

Ingredientele sunt scrise pe etichetă, dar, în ciuda nenumăratelor încercări de a da în vileag reţeta, secretul băuturii inventate în 1886 constă în profilul de arome. "În '91, când a apărut prima sticlă, eram curios să aflu ce conţine. Lucram la Politehnica, aveam aparatura necesară şi am făcut analiza. La arome m-am împotmolit, erau vreo 40", povesteşte Marian Naiman.

Compania a fost implicată recent într-un scandal şi a anunţat că modifică reţeta pentru a scădea riscul de cancer. "Totul a pornit de la un studiu pe şoareci efectuat în California, potrivit căruia MEI4, un compus al caramelului, conţinut de Coca-Cola, duce la cancer. Organismele in­­ternaţionale au ajuns la concluzia că pentru a echivala cantitatea de MEI4 injectată şoarecilor ar fi nevoie ca un om să consume zilnic 2.800 de doze de cola, timp de 80 de ani", conchide chimistul.

EXPLICAŢIE

De ce are cola un alt gust în străinătate

Apă, concentrat, zahăr şi dioxid de carbon, acesta este reţeta după care se prepară Coca-Cola la Ploieşti şi peste tot în lume. Dacă aţi avut impresia că băutura are gust diferit în altă ţări, poate fi vorba de îndulcitori.

"În SUA, se foloseşte sirop de porumb, în unele din ţări din Europa- zahăr de sfeclă, în altele- zahăr din trestie. Siropul dă o dulceaţă mai mare, dar cantităţile sunt aceleaşi, nu avem voie să le modificăm", precizează chimistul companiei.

MARCĂ. Coca-Cola nu poate fi preparată acasă

40 de arome specifice care nu ies la analize.
Acesta este motivul pentru care adevărata reţetă Coca-Cola nu a fost şi nu
va fi curând descoperită

Sursa: evz.ro

Sucurile naturale reprezintă 10% din vânzările de băuturi răcoritoare

Preocuparea multor români pentru consumul de alimente sănătoase a încurajat producătorii de sucuri naturale să îşi dezvolte afacerile şi să spere la ocuparea a 10% din piaţa băuturilor răcoritoare.

Pe o piaţă a băuturilor răcoritoare de aproximativ trei miliarde de euro, sucurile naturale reuşesc vânzări de 10% din total. În România se consumă circa 3,3 miliarde litri de băuturi răcoritoare, din care cantitatea de sucuri naturale produsă anual a depăşit 300 milioane litri. Pe acest segment de piaţă, alături de procesatori mai mari, gen Timbark sau European Drinks, încearcă să-şi facă loc şi micii producători. În prezent, sunt înregistraţi la Ministerul Agriculturii, cu unităţi în funcţiune, 93 de agenţi economici procesatori de sucuri de fructe şi legume.

Numărul acestora este în creştere, mai ales după ce sucul de mere a devenit noua oportunitate a pomicultorilor. Astfel, după ce au constatat că românii nu se înghesuie când vine vorba de cumpărat mere, cinci producători din Timiş au decis să se asocieze şi să cumpere o instalaţie de făcut suc natural, pentru a-şi valorifica producţia. „Pentru că nu aveam unde să ne vindem merele, am decis să achiziţionăm o instalaţie de făcut suc natural. Aceasta, după ce încercasem să vindem merele unui alt producător, care avea o fabrică de sucuri naturale.

I-am dat 100 tone de mere pentru industrializare şi n-am mai primit banii nici în ziua de azi. Aşa că am decis să ne facem propria noastră făbricuţă. Am plecat în Germania, am dat 36.000 euro şi ne-am întors cu o instalaţie nou-nouţă“, povesteşte Gheorghe Benea, reprezentantul Kronstadt Fructe Timiş.

Chiar dacă cea mai mare parte a fructelor obţinute de pe cele 106 hectare de livezi este valorificată direct, pomicultorii din Timiş sunt încântaţi de noua afacere cu sucuri. Ei au luat o decizie inspirată când au înfiinţat o firmă, au cumpărat instalaţia şi au deschis afacerea cu sucuri. Acum, realizează o producţie anuală de 40 tone de suc natural, din ce în ce mai căutat pe piaţa internă. Dacă până acum sucul era vândut doar în zonă, adică în judeţele Timiş şi Arad, viitorul se anunţă şi mai bun, pentru că firma a reuşit să încheie un contract cu un hipermarket cu acoperire naţională.

Investiţie amortizată într-un an

Pentru că piaţa sucurilor naturale este în creştere, procesatorii încearcă ­să-şi extindă capacitatea de producţie. „Mă gândesc să accesez nişte fonduri europene pentru a-mi mări capacitatea şi pentru a produce suc şi din alte fructe decât mere. Deja am introdus şi perele alături de mere, dar vrem mai mult. Pentru că afacerea merge tot mai bine“, a spus Andras Jeno, patronul Biofruct Hunedoara. El povesteşte că a decis să intre în această afacere după ce a terminat facultatea şi a petrecut o perioadă în Elveţia, unde a văzut cum se produce suc natural.

„Am început în 2005, în urma unei perioade de practică în Elveţia, şi am decis să investesc 100.000 euro şi să cumpăr o instalaţie nouă din Austria. Am pornit cu 50 tone pe an şi am ajuns la aproape 800 tone. Fac doar suc de mere şi doar în perioada recoltei, adică între lunile august şi noiembrie, în restul anului instalaţia rămânând neutilizată“, ne-a povestit Andras Jeno. El cumpără merele de la pomicultori din Argeş şi Sibiu şi vinde sucul prin supermarketuri şi magazine naturiste, la cinci sau zece litri, cu un preţ de cinci-șase lei pe litru.

La rândul lor, pomicultorii din Timiş au în vedere adaptarea instalaţiei pentru a putea produce şi suc de vişine sau caise. „Sperăm să ne dezvoltăm. Acum, producem doar patru tone de suc pe zi. Merele folosite sunt din producţie proprie, dar pentru că deja am început să cultivăm şi pere, de anul viitor vom încerca să producem şi suc de pere. Oricum, în livezile noastre mai avem şi alte fructe, de la piersici, la cireşe şi căpşune. Pentru a face suc şi din sâmburoase, mai trebuie un adaptor la instalaţia existentă pentru a scoate sâmburii, şi atunci vom putea produce şi suc de cireşe, vişine, caise şi piersici“, arată Gheorghe Benea.

Viitorul se arată încurajator pentru procesatorii de fructe. Andras Jeno spune că „este foarte mulţumit, pentru că afacerea creşte de la un an la altul“.

Rezultatele se anunţă bune şi pentru Kronstadt Fructe Timiş. „Am început să producem suc de mere în octombrie 2010. Deja am amortizat investiţia făcută în instalaţia luată cu bani proprii. Anul trecut am vândut întreaga cantitate de suc obţinută, iar anul acesta am comercializat deja 25 tone“, a mai spus Benea.
sursa: business-forum.ro

Frica de cancer: Coca-Cola si Pepsi isi schimba retetele

Producatorii de bauturi racoritoare Coca-Cola si Pepsi isi schimba reteta bauturilor pentru a evita in statul California afisarea unui avertisment impotriva cancerului pe eticheta, dupa ce o substanta folosita de cele doua grupuri a fost clasificata drept cancerigena, potrivit Mediafax.

Reactie: Nu schimbam faimoasa reteta pentru producerea Coca-Cola

„Colorantul de caramel utilizat pentru producerea tuturor produselor noastre este si va fi intotdeauna sigur. Compania Coca-Cola NU isi schimba faimoasa reteta pentru producerea bauturii racoritoare Coca-Cola. De-a lungul anilor, am imbunatatit procesele de productie, dar nu am modificat niciodata formula noastra secreta”, releva o declaratie a companiei Coca-Cola transmisa presei.

„Am cerut furnizorilor nostri de caramel sa modifice procesele lor de productie pentru a reduce cantitatea de 4-MEI din caramel, dar aceste schimbari nu vor afecta reteta, gustul deosebit si nici calitatea exceptionala pe care produsele noastre o ofera consumatorilor. Aceste schimbari nu vor afecta culoarea sau gustul Coca-Cola.”

Noile retete pentru culoarea caramel a bauturilor au o cantitate mai redusa de 4-metilmidazol, substanta chimica considerata cancerigena in California, potrivit BBC.

Reteta schimbata a fost introdusa deja in California, iar cele doua grupuri afirma ca implementarea la nivelul SUA va creste eficienta productiei.

"Consideram ca nu exista un risc la adresa sanatatii publice care sa justifice o astfel de schimbare, dar am cerut furnizorilor de caramel sa ia aceasta masura pentru ca produsele noastre sa nu fie supuse unei cerinte pentru un avertisment fara fundament stiintific", a declarat un reprezentant al Coca-Cola.

Substanta chimica a fost legata de cancer la soareci de laborator in cadrul unui studiu, dar nu exista dovezi ca ar reprezenta un risc pentru sanatatea oamenilor, potrivit Asociatiei Americane a Bauturilor Racoritoare.

Autoritatea pentru Alimente si Medicamente din SUA afirma ca o persoana ar trebui sa consume peste 1.000 de doze de Coca-Cola sau Pepsi pe zi pentru a acumula o doza de substanta chimica similara cu cea folosita pe soareci in testele de laborator.

Sursa: wall-street.ro

Explicatii ciudate: preţul unui ou de găină a crescut cu 50% într-o săptămână

Preţul unui ou de găină a crescut în numai o săptămână cu 50%, la 1,2 lei, ca urmare a intrării în vigoare a unei prevederi la nivelul Uniunii Europene care interzice comercializarea ouălelor produse de găini crescute în cuşti, unde fiecare animal are un spaţiu mai mic decât suprafaţa unei coli de hârtie A4. În România piaţa ouălelor este evaluată la 1 miliard de euro.

"Este o situaţie la nivelul întregii Uniuni Europene. Au fost schimbate cuştile găinilor şi din această cauză a scăzut şi oferta pentru că densitatea animalelor din ferme s-a redus. La noi producătorii au cuşti modernizate, însă preţurile au crescut pentru că pe piaţă nu mai intră importurile din Polonia, ţară unde producătorii nu şi-au modernizat fermele de păsări. Preţurile vor reveni la normal odată ce se va reechilibra balanţa dintre cerere şi ofertă", a explicat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescă­torilor de Păsări din România, organizaţie care reuneşte cei mai mari jucători din industria avicolă locală.

Pe piaţa locală sunt comercializate patru categorii de ouă: cele inscripţionate cu 0 (produse în sistem ecologic), 1 (produse în gospodăriile private), 2 (produse în fermele de dimensiuni mari) şi 3 (produse în baterii - cuştile nemodernizate).

Începând cu acest an este interzisă comercializarea pentru consum a ouălelor inscripţionate cu cifra trei, ca urmare a intrării în vigoare a regulamentului european.

Creşterea de preţ din prezent se explică prin faptul că anul trecut ouăle inscripţionate cu cifra trei acopereau aproximativ 90% din vânzările din comerţul modern, potrivit unor estimări anterioare ale oficialilor Carrefour România.

"Nu toţi producătorii din România au reuşit să îşi modernizeze cuştile. S-a creat în acest moment un deficit pe piaţa ouălelor. Până nu se echilibrează situaţia nu vor coborî preţurile. Vom avea ouă scumpe anul acesta", explică la rândul lui Grigore Horoi, preşedinte al Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa avicolă locală.

Agricola Bacău a investit în anii anteriori patru milioane de euro pentru a reuşi să îndeplinească regulamentele europene pentru bunăstarea păsărilor. Chiar şi aşa, ferma în care Agricola Bacău produce ouă funcţionează în acest moment la jumătate din capacitate. "Estimez că vom încasa în acest an din ouă circa 20 de milioane de lei (4,7 mil. euro) faţă de 40 milioane de lei (9,45 mil. euro) dacă nu intra în vigoare interdicţia europeană", subliniază Horoi, care adaugă că va vinde în acest an pe piaţa locală circa 60 de milioane de ouă.

Consumul de ouă din România se cifrează la 3,6 miliarde de bucăţi anual. Mai bine de două treimi din piaţă este acoperită de comerţ la care se adaugă autoconsumul. În bani, la preţurile din prezent piaţa ouălelor se ridică la circa 1 miliard de euro anual, potrivit estimărilor ZF. Piaţa locală a ouălelor de găină este împărţită între jucători precum Agricola Bacău, Agrimon, Avicola Buftea, Avis 3000 Minţia sau Avicom Vaslui. Sursa: zf.ro

Test pentru a verifica mierea naturala

InfoBrasov informeaza : Mierea naturala veritabila - cum o recunoastem?

Mierea de albine este prima substanta dulce folosita de om. Calitatile extraordinare ale mierii au importante aplicatii in alimentatia artificiala, in alimentatia pre- si post-operatorie, in pediatrie si ginecologie.

De aceea, este foarte important ca mierea pe care o achizitionati si consumati sa fie una de calitate.

 Exista cateva semne la indemana oricui prin care puteti verifica daca substanta galbuie lipicioasa din borcan este intr-adevar miere naturala provenita din polenul cules de albine.

Daca vreodata vedeti miere lichida iarna, aceasta nu este buna deloc (este ori falsa, ori fiarta)! Pornind de la ideea ca mierea se cristalizeaza, trebuie sa stiti ca mierea bine vanturata prezinta cristale mici; mierea e buna si daca cristalele sunt mari (asemenea sarii), insa trebuie sa stiti ca initial a avut o cantitate de apa mai mare.

Mierea naturala se zahariseste dupa o anumita perioada de timp, exceptie facand mierea de salcam, care cristalizeaza foarte tarziu sau deloc.

Mierea falsificata cu zaharina are gust dulce pronuntat, aproape lesinator.

Mierea naturala contine intotdeauna in suspensie particule solide sau materii coloidale, astfel incat, pusa intr-un vas transparent are aspect usor tulbure.

Mierea provenita de la albinele hranite cu zahar sau cea falsificata cu glucoza industriala este mai putin dulce decat mierea florala, iar in cazul falsificarii cu zaharina in amestec cu glicerina, desi dulce, are reactie alcalina.

Trebuie sa stiti ca mierea de albine nu se pune niciodata in ceaiul fierbinte, deoarece isi pierde cu pana la 40% din proprietati, toate enzimele fiind distruse.

Puteti testa daca e miere naturala, intorcand borcanul cu fundul in sus: daca este buna de consum atunci se va forma o bula de aer sub forma de para care va urca lent; in cazul in care bula urca repede spre fundul borcanului, atunci mierea are multa apa in ea si nu este 100% naturala.

Ce poate nu stiai despre ceai

Cele mai populare băuturi sunt apa şi ceaiul. Dar apa este pentru toată lumea, pe când ceaiul este pentru cunoscători. Nu toată lumea ştie că acesta se obţine doar din planta cu acelaşi nume, originară din Asia şi din India. Preparatele din plante medicinale (muşeţel, mentă etc.) se numesc, corect, infuzii. Ceaiul... ceai este de patru feluri: alb, negru, verde şi oolong. Iar fiecare sortiment are o savoare aparte şi calităţi nepreţuite pentru sănătate!
Ceaiul negru

Scade colesterolul rău şi trigliceridele (datorită concentraţiei de antioxidanţi).
Previne hipertensiunea arterială şi riscul de boli cardiace şi de accidente cerebrale.
Ajută în cura de slăbire.

Atenţie! Interzis consumul excesiv în cazul femeilor însărcinate, al persoanelor anemice, al celor cu deficienţe de calciu sau cu hipertensiune.

Ceaiul verde

Reduce cu 50% riscul de formare a plăcii dentare (tartrul), datorită conţinutului de flor.
Încetineşte procesul de îmbătrânire şi combate cancerul (de piele, de vezică urinară, de esofag, rect şi stomac).
Creşte imunitatea, ajută digestia, calmează durerile de stomac şi te scapă de constipaţie.

Atenţie! Nu e recomandat în afecţiuni ale stomacului (hiperaciditate, ulcer) şi femeilor care alăptează.

Ceaiul oolong

Accelerează digestia şi arderea caloriilor: este alegerea perfectă după o masă bogată în grăsimi, ca şi atunci când ţii dietă.
Alungă durerile musculare, protejează ficatul şi sistemul respirator.
Tratează acneea şi petele de pe piele.

Atenţie! Consumat în exces, agravează problemele cardiace!

Ceaiul alb

Reduce glicemia (zahărul din sânge) şi colesterolul, prevenind apariţia diabetului şi fortificând inima.
Distruge rapid un număr foarte mare de bacterii şi virusuri, ameliorând simptomele răcelii şi ale gripei.
Susţine sănătatea oaselor, calmând suferinţa celor afectaţi de artrită sau de osteoporoză.

Atenţie! Consumat în exces, inflamează mucoasa gastrică.
Ceaiul e mai bogat în cofeină decât cafeaua

În 100 g de plantă-ceai se găseşte mai multă cofeină decât în 100 g de cafea măcinată. După preparare însă, raportul se schimbă: o cafeluţă îţi furnizează mai multă cofeină decât o cană de ceai. Nu e nici un paradox: un ceai înseamnă 1 g de plantă la 200 g de apă. Iar o cafea - din 5 g de materie primă la 100 g de apă. Atenţie! Ceaiurile care conţin cofeină sunt interzise copiilor şi adulţilor cu hipertensiune.
Iată ce găseşti în magazine

Ceai alb cu rodii, 8,85 lei, Lipton
Ceai negru cu fructe de pădure, 8,85 lei, Lipton
Ceai verde cu mandarine, 5 lei, Fares
Ceai oolong, 19,00 lei, kokoon.ro
Ceai negru, 2,5 lei, Fares Sursa: libertatea.ro

Companiile fac eforturi către oferirea unor servicii mai bune de customer

„Extra serviciile“ pe care le oferă sunt noua provocare pentru comercianţii români. Nu mai cumpără nimeni doar produsul. Cumpără, la pachet, cu alte „beneficii“.

Fidelizarea clienţilor e vehiculată, de regulă, drept unul dintre obiectivele principale ale oricărei companii, însă, în realitate, interesul faţă de aceştia a fost în anii din urmă o chestiune mai degrabă secundară, crede Bogdan Belciu, partener PwC. „În perioada de boom, firmele au fost mai preocupate de câştigarea pieţei. Fiind o abundenţă de bani, vânzătorii au uitat să vândă“, explică acesta. Dar de când românul statistic a căpătat o înclinaţie bruscă spre economisire, comercianţii - de la retail alimentar la electro IT şi de la mobilă la modă - au intrat în acțiune şi caută în fel şi chip să ne reamintească gustul bun al achizițiilor.

Cum ofertele obişnuite (reduceri de preţ de câteva procente, al doilea produs la jumătate de preţ sau vouchere) nu mai sunt suficiente, şi-au îndreptat atenţia şi eforturile către oferirea unor servicii mai bune de customer. Chiar dacă atragerea de noi clienţi rămâne un target, în situaţia economică actuală multe companii ar fi mulţumite şi doar să-i păstreze pe cei deja existenţi. Cum pierderile nu mai pot fi oprite doar prin tăierea costurilor sau concedierea oamenilor, „creşterea eficienţei operaţionale vizează alte două arii majore - managementul categoriilor de produse şi pe cel al politicilor de marketing coerente şi inovative“, pune punctul pe i-ul din criză consultantul PwC. Cu alte cuvinte, „îşi vor creşte profiturile doar firmele care aduc valoare adăugată în procesul de vânzare şi care vând într-un mod profesionist, nu cu «tunuri», nu cu păcălit clientul“, îl completează indirect un director de marketing care a dorit să rămână anonim.

Găselniţe de marketing

Dincolo de teorie, retailerii par să fi priceput ideea: în încercarea de a-şi înviora vânzările, lasă deoparte marjele mari de profit şi ies pe piaţă cu campanii agresive de promovare la promoţii şi servicii care mai de care mai inedite. De exemplu, lângă Palatul Parlamentului, a apărut prin toamna anului trecut o groapă tridimensională, iar pictura realizată de artistul german Manfred Stader, care i-a indus în eroare pe bucureşteni, a fost comandată de retailerul Profi.

De asemenea, la invitaţia Flanco, omul-paianjen al zilelor noastre, alpinistul francez Alain Robert, a escaladat faţada Intercontinentalului. Iar aceste găselniţe de marketing au avut contribuţia lor la creşterea notorietăţii celor două reţele.

La ce alte trucuri au mai apelat retailerii ca să-şi crească veniturile? Metro Cash & Carry duce, mai nou, marfa direct la uşa clienţilor săi; Metro Office Direct este primul magazin online al unui mare retailer din comerțul modern din România. Un alt atu care deschide portofelele în vreme de criză aparţine procesatorului de lactate Olympus, care a lansat recent, pentru laptele Oly, un ambalaj inscripţionat şi în limbaj Braille, pentru nevăzători.

La toate astea, se adaugă cardurile de fidelitate, comenzile telefonice, transportul şi montajul gratuit, sfaturile specializate sau ratele fără dobândă.

Ideile originale oferă un avantaj competitiv, consideră Violeta Luca, director la marketing la Flanco, care lasă să se înțeleagă că s-au dus vremurile când românii erau dispuşi să cumpere orice. „Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit“, o completează cu o nuanţă şeful ei, Adrian Olteanu, făcând referire la faptul că retailerul electro IT dă clienţilor posibilitatea să testeze produsele în magazin. Iar din vorbele sale poţi trage uşor concluzia că promoţiile ieşite din norme au toate şansele să devină o regulă. Şi totuşi, „poţi să pui câte floricele vrei pe lângă“, conchide marketerul, că tot preţul e cel mai important, iar „20%-30% nu e chiar aşa de mult“.

Marketing fără limite

Stimularea apetitului pentru cumpărături a devenit o strategie în sine.

SPORT Magazinele Intersport aveau în ofer­tă, prin iunie 2009, „un program de înnoire a parcului de pantofi sport“. Pen­tru o reducere de 20% la o pereche de pantofi sport noi, clientul dădea la schimb o pereche de încălţăminte veche. Pe lângă faptul că este un model deja verificat în alte domenii, buy-backul se potriveşte per­fect mentalităţii românilor, care se arată mai dispuşi să cumpere dacă li se promite în schimb o recompensă.

MOBILĂ În cele mai multe magazine de mobilă şi bricolaj se mizează pe experienţa de cumpărare a clienţilor. Retaileri precum kika (serviciu de livrare în 24 de ore fără costuri în plus, ridicarea mobilierului vechi şi montarea celui nou cumpărat), Ambient (Galeria cu idei) sau Mobexpert (rate fără dobândă) - sunt atenţi la orice amănunt în măsură să le aducă clienţi.

"Mizează pe preţ doar cei care nu mai au nimic altceva de oferit" Adrian Olteanu, director executiv, Flanco Sursa: capital.ro

Romanii au facut plati cu cardul de 4,5 mld. euro, dar au retras de la bancomate de cinci ori mai mult

Cumparaturile achitate cu cardul au ajuns anul trecut la aproape 19 mld. lei (4,5 mld. euro), cu 26% mai mult decat in 2010, varful de consum fiind in perioada sarbatorilor de iarna. Chiar daca ritmul de crestere a utilizarii cardurilor la POS-uri a fost de 2,5 ori mai mare decat cel raportat de bancheri in cazul retragerilor de numerar de la bancomate, tranzactiile la ATM-uri depasesc inca 80% din totalul operatiunilor cu carduri.

Cele mai multe operatiuni si cea mai mare valoare a tranzactiilor cu carduri la comercianti s-au inregistrat in perioada octombrie-decembrie, explicatia fiind data de cheltuielile suplimentare din perioada sarbatorilor de iarna. Unele banci au raportat cresteri de pana la 30% ale tranzactiilor cu carduri in aceasta perioada. Volumul platilor efectuate cu cardul la comercianti a depasit 5,4 miliarde de lei (circa 1,25 mld. euro) in ultimul trimestru din 2011, comparativ cu 4,3 miliarde de lei in aceeasi perioada din 2010.
sursa: zf.ro

3 fructe nou apărute pe piața din România cu efecte antiîmbătrânire

Goji, noni sau pomelo sunt fructe care au început să devină cunoscute şi pe piaţa din România şi au un efect deosebit asupra sănătăţii.

Pomelo este considerat ca fiind un complex terapeutic, deoarece conţine provitamina A, vitaminele B1, B2, B3, B5, B9, C, acid folic, acizi organici, proteine, minerale (calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu şi fier). Are gust de grepfrut şi are efect antioxidant.

Noni este supranumit “fructul vieţii” sau “fructul zeilor”, are un gust iute-acrişor şi are efect antialergic şi antibacterian, întăreşte sistemul imunitar, reglează somnul, creşte rezistenţa la stres şi îmbunătăţeşte starea generală fizică şi psihică.

Gojiare efect antiîmbătrânire conţine de 500 de ori mai multă vitamina C decât portocalele, mai mult betacaroten decât morcovii, mai mult fier decât o friptură, e bogat în vitamina B, minerale, aminoacizi şi uleiuri esenţiale. Goji este indicat în curele de slăbire. Sursa: libertatea.ro

A trecut moda cafenelelor bancare

Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.

„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.

Businessuri independente

Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, ban­cheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut).  Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.

Adaptare la piață

Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.

Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.

BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat inves­tiții de 300.000 euro;

BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inau­gurat pentru prima oară o cafenea în pro­vincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;

BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, am­plasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café. Sursa: capital.ro

Retailul românesc: ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică”

Epoca lui „cel mai mare magazin“ a murit. Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum de consultanți prin ”suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“.

Primii pași i-au făcut francezii de la Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri, care intrau în aprilie 2010 pe piața bucureșteană a supermarketurilor prin Carrefour Market, un magazin cu prețuri mici și o suprafață de 600–800 mp. Într-o mișcare în oglindă, un alt „cel mai“ – Metro Cash and Carry, cel mai mare retailer din țară în termeni de vânzări – deschidea în aceeași lună, la Satu Mare, primul Metro Punct (2.000 mp) – „Un concept nou, adaptat la noile cerințe ale pieței“, după cum explica directorul general, Dusan Wilms.

Apoi, în octombrie 2011, în parteneriat cu grupul local Angst, Carrefour a deschis și primul magazin de proximitate, sub sigla Carrefour Express. Pe urmele lor a venit, mai nou, reţeaua de 108 magazine Profi care s-a relansat luni (13 februarie) din discounter - cum era pozizionată când a fost cumpărată în urmă cu trei ani de fondul de investiţii Enterprise Investors -, în rețea de magazine de proximitate.

Întrebarea vine firesc: de ce operatori pe spații mari lasă în urmă hipersuprafețele și virează cu toată viteza către spații mai mici? Conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin „suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.red.)“, consideră  Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners.

Iar un nou concept de magazine, adaptat noilor condiții și obiceiuri de consum, înseamnă înainte de toate timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații – traduse în bani – printre rafturi. În plus, ca să ai trafic în supermarket, trebuie să vinzi și produsele clasice care se găsesc, de obicei, ”la colț”.

Cum va arăta piața de retail din România peste cinci ani?

“Sunt ocupate orașele mici, magazinele vechi sunt reamenajate, marii retaileri dezvoltă mai multe formate de magazine, iar magazinele cu delicatese câștigă în popularitate “ - așa sugerează un raport al firmei poloneze de consultanță PMR Publications. În acest context, o formă a comerțului modern care nu este suficient de prezentă în România este cea a retailului de proximitate - convenience store.

”În varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate care vor avea pe rafturi alimente proaspete și produse nealimentare de strictă necesitate“, explică Bogdan Belciu, partener la PwC.
Iar marii retaileri și-au intensificat deja extinderea cu magazine pe suprafețe mai mici – anul trecut s-au deschis aproape 200 de magazine noi, iar trei sferturi dintre ele au suprafețe de vânzare sub 2.000 mp.

Ofensiva a început, așadar, de sus în jos - cash and carry, variante express ale hypermarketurilor, companii independente gen chioscuri moderne -, și cum este un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura magazinelor, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.

În loc de concluzie, e doar o chestiune de timp până când rețelele de retail vor încetini investițiile în noi magazine, dar vor începe, în schimb, să facă tranzacții între ele și să-și reamenajeze magazinele proprii, susțin consultanții. Simplificând la maximum lucrurile, piața românească de retail ar putea ajunge la saturație în următorii cinci ani. Sursa: capital.ro

Comenzi online cu livrare la domiciliu: de ce dă click românul, deficienţele / beneficiile vânzărilor online din România

- Comenzi “ţeapă”, plata prin card, deficienţele  şi beneficiile comenzilor online -

Un lucru pozitiv ar fi ca, în ciuda prejudecăţilor, nu se fură atât de mult online, pe cât cred şi vorbesc oamenii despre acest lucru.

“Din fericire numărul comenzilor  ‘ţeapă’ este nesemnificativ în mediul online, pe baza statisticii noastre din perioada 2008-2012, am avut numai câteva cazuri pe plan naţional ”
– declară Peter  Markon, asociat la NetChelner SRL, firma ce rulează serviciul www.NetPizza.ro - livrări de mâncare tradiţională, chinezească, japoneză respectiv pizza la domiciliu, prezentând oferta a peste 100 restaurante din vreo 7 judeţe din ţară.

“Se pare că suntem pe calea cea bună către maturizare” – adaugă Markon, “aici ne ajută şi providerii de internet din ţară, care îşi fac treaba lor, răspunzând prompt solicitărilor primite la adresele lor de ‘abuse’.

Experienţa noastră ne arată că cei care se aventurează pe net şi încearcă să plaseze comenzi ‘ţeapă’ online, se lasă de această  ‘distracţie’ imediat după prima somaţie primită din partea providerului de internet.

E bine de ştiut că internetul nu este chiar anonim, cum crede lumea, adresele IP ne pot conduce uşor la infractori”.

Pe de altă parte, principalele motive pentru care se cumpără online sunt legate de confortul pe care această modalitate de achiziţie o oferă: livrarea la domiciliu (79.9%), posibilitatea de a cumpăra la orice oră (72.1%) şi câştigul de timp (69.8%). Un motiv important în achiziţia online îl joacă şi posibilitatea de a returna produsul fără justificări (34.1%). Acest atribut este asociat mult mai puternic cu magazinele online decât cu cele tradiţionale.

“Câştigul de timp este un factor important de decizie pentru cumpărătorii online” – afirmă Markon Peter, “noi (NetPizza.ro)  de fapt nu livrăm doar pizza, mai degrabă  furnizăm o grămadă de timp liber clienţilor noştri“

Restograf, un restaurant pe saptamana

De departe ochiu-ti bate, de aproape ochiu-ti scoate...

Proiectul Restograf ( un restaurant pe saptamana ) initiat de Wall-street.ro se pare ca atrage atentia oamenilor, dand cu parerea pro si contra.

Un proiect interesant de urmarit,  despre restaurantele din capitala:

http://www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/116516/aduc-insultele-vreo-plusvaloare.html?utm_source=newsletter-alert-20120213&utm_medium=email&utm_content=alert-20120213&utm_campaign=Newsletter-Alert

Importurile de alimente au consemnat un record în 2011

În 2011, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumătate de miliard de euro mai mult decât media importurilor alimentare din anii secetoşi.

Un nou paradox al economiei româneşti se conturează prin statisticile oficiale, de data aceasta în domeniul comerţului exterior cu produse alimentare: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a fost un record al perioadei postdecembriste, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 3,75 miliarde de euro.

Din datele privind comerţul exterior, raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro şi a importat alimente de 3,7 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro.

Diferenţe de cantitate şi de calitate

Altfel spus, cu toate că producţia de grâu, porumb, floarea-soarelui şi alte sortimente de bază a crescut atât de mult încât - statistic vorbind -a ridicat întreaga economie peste pragul de recesiune, România a mai şi importat alimente, băuturi şi tutun dinafara graniţelor într-o măsură ce depăşeşte ca valoare importurile din anii trecuţi. Chiar şi pe cele din anii secetoşi.Cum se explică aceste fenomene? În primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale - comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau: exportăm roşii şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc.

Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate. În al doilea rând, organizarea internă a industriei agroalimentare româneşti favorizează mai mult importurile decât sursele autohtone de hrană. Reprezentanţii mediului de afaceri din acest sector au tot propus soluţii, dar acestea au fost sistematic ocolite.

„O măsură pe care am propus-o pentru reducerea decalajelor dintre importuri şi exporturi este scăderea la 5% a cotei de TVA la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta, românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente produse în România, iar importurile de mâncare proastă din străinătate s-ar reduce".

„Este o inepţie să încurajăm importurile de legume, fructe şi carne, în timp ce producţia românească se strică pe ogoare de multe ori sau este vândută la preţ de nimic. Acum nu facem decât să-i descurajăm pe producătorii autohtoni, în timp ce preţul mâncării în coşul zilnic al românilor este în continuă creştere", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. Sursa: adevărul.ro