duminică, 18 septembrie 2011

Eșecurile din istoria McDonald’s. Top 12 cele mai puțin apreciate produse

McDonald's a vândut în timp sute de feluri de produse, însă nu toate sunt la fel de populare ca Big Mac. Unele sendvişuri au eșuat din cauza marketingului ineficient, a campaniilor de lansare orientate greşit sau a reticenţei consumatorului faţă de schimbare. În cele mai multe cazuri, de vină a fost prostul gust.
Yahoo.com face o listă a celor mai puţin apreciate 12 produse de la McDonald's:

McLobster . Homarul îndesat într-o chiflă de hot dog nu a avut succes din cauza preţului exagerat, 5,99 dolari, dar şi pentru că e greu de crezut că o astfel de carne poate fi ţinută proaspătă într-un fast food. În prezent, se mai comercializează doar în Canada.

McGratin Croquette. Creat special pentru piaţa japoneză, acest sendviş conţine macaroane, creveţi şi piure. Acest produs nu s-a vândut în primul rând din cauza gustului ciudat, descris de unii consumatori drept "pufos şi cremos", dar şi din cauza marketingului deficitar.

Hula Burger. A fost creat de fondatorul McDonald's, Ray Croc, special pentru catolici, care nu mâncau carne vinerea. Croc a înlocuit carnea de vită cu o bucată de ananas prăjit, învelit în caşcaval.

Pizza şi McPizza. Cele două produse nu au avut succes pentru că dura foarte mult prepararea lor, iar oamenii nu erau dispuşi să aştepte. În plus, concurenţa pe piaţa pizzeriilor era acerbă. Dacă voiau pizza, oamenii mergeau la Domino's sau la Pizza Hut, nu veneau la McDonald's, notează sursa.

McAfrika. Conţinea carne de vită, caşcaval, roşii şi salată, într-un buzunar de pită. Nu gustul sau ingredientele au fost problema, ci campania dezastruoasă de marketing. McAfrika a fost lansat în 2002, în timpul revoltelor din Africa de Sud.

Arch Deluxe. Acest sendviş uriaş, destinat exclusiv adulţilor, conţinea carne de vită (114 grame), bacon condimentat, salată, roşii, caşcaval, ceapă, ketchup şi "un sos secret", notează sursa. Sendvişul nu a avut succes din cauza reclamei dezastruoase, în care apar mai mulţi copii care gustă din Arch Deluxe şi spun că este scârbos.

McHot Dog. Nu a avut un gust rău, însă consumatorii pur şi simplu nu s-au putut obişnui cu faptul că pot mânca un hot dog la McDonald's. Ulterior, McHot Dog a fost reintrodus în Japonia, unde are mai mult succes, pentru că poate fi "personalizat" cu mai multe ingrediente.

McDLT. Era un sendviş simplu, care conţinea carne de vită, salată şi roşii. Însă ingredientele erau separate, astfel încât carnea să se păstreze caldă, iar legumele, reci. McDLT s-a vândut bine până când americanii au început să fie mai atenţi cu mediul şi să refuze să mai cumpere un sendviş care avea ambalaj dublu. În plus, McDLT avea şi un conţinut foarte mare de grăsime, astfel că a fost scos de pe piaţă.

McLean Deluxe. A reprezentat unul dintre primele eforturi ale McDonald's de a fi percepută drept o companie preocupată de sănătatea clienţilor. Deşi avea un conţinut de doar 9% grăsime, McLean Deluxe a fost scos de pe piaţă, când clienţii au aflat că sendvişul conţine alge de mare, care să suplinească lipsa grăsimii.

Big'N'Tasty. A fost o încercare eşuată a McDonald's de a concura cu Whopperul de la Burger King.

McSpaghetti. La fel ca în cazul McPizza, clienţii veneau la McDonald's pentru hamburgeri şi cartofi prăjiţi, nu pentru feluri de mâncare mai pretenţioase. Un alt produs care a eşuat la fel de rapid a fost McLasagna.

Super-size. Varianta de meniu "super-size" a trebuit eliminată, după apariţia filmului documentar "Super Size Me", care arată efectele dezastruoase ale consumului regulat de porţii mari de la McDonald's. Sursă: gandul.info

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu