Unde mănâncă, zilnic, 140.000 de români

Spre disperarea nutriționiștilor, românii nu numai că nu renunţă la mâncarea de tip fast food, ba chiar fac cozi în restaurantele care servesc astfel de produse. Daniel Boaje, directorul general al McDonald’s România, spune că lanțul de restaurantele ale cărui operațiuni le conduce are, zilnic, în medie, 140.000 de clienți.

În timp ce reprezentanții celorlalte restaurante se plâng de lipsa clienților și anunță o scădere a numărului lor și cu 40%, marile lanțuri de fast-food își fac etaje sau deschid localuri noi. McDonald's, liderul pieţei de restaurante din România, are în plan să deschidă cel puțin două restaurante anul acesta, dintre care unul în provincie, şi să remodeleze  patru unități vechi. În plus, „încercăm să deschidem încă patru McCafé-uri. Cu 11-12 McCafé în ţară vom avea o poziţie foarte importantă şi pe piaţa cafenelelor”, spune să remodeleze trei - patru unități vechi.

Pe Daniel Boaje nu pare să-l deranjeze competiţia stransă, pe care o vede ca pe „o oportunitate prin care ne asigurăm că facem cel mai bun joc posibil“. Boaje spune că lanţul va anunţa, permanent, o serie de inovaţii în meniu şi că anul acesta va mai deschide cel puțin două restaurant, dintre care unul în provincie, vor fi remodelate  patru unități vechi. În plus, „încercăm să deschidem încă patru McCafé-uri. Avem deja şase McCafé”, spune şeful McDonald’s.

McDonald’s România operează o rețea de 65 de restaurante (din care 7 sunt francize) și, în 2011, a avut venituri de 407,4 miloane de lei (aprox. 96 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din 2011), în scădere cu aproape 5%, comparativ cu 2010. Profitul aproape că s-a înjumătăţit comparativ cu 2010, până la  178 mil. lei (aprox. 4,2 mil. euro). Datele pentru 2011 nu sunt încă disponibile, dar cel mai probabil afacerile din țară ale gigantului american au stagnat.

Lanţul de restaurante de tip fast-food a fost vizitat, anul trecut, de 50 de milioane de români  – “La o populaţie de 21 de milioane am putea spune că fiecare român a mers de cel puţin două ori într-un McDonald's. Avem o masă enormă de clienți”, spune Boaje.

Aceste cifre țin McDonald’s România la o mare și confortabilă distanță de competitori: KFC (Kentucky Fried Chicken), franciza controlată pe plan local de omul de afaceri Puiu Popoviciu, are o rețea de 48 de restaurante, iar Subway, intrat pe piaţa locală în aprilie anul trecut, deține 12 unități pe piața locală.

Piața românească a localurilor de tip fast-food a ajuns la 500 de milioane de euro. Adică jumătate din întregul domeniu de restaurante.

Sursa: capital.ro

Un nou concept de comert in Franta: Alimente comandate pe internet, primite in masina, ca la McDonald's Drive

Există şi o variantă mai evoluată, chiar aici, la noi în ţară:
Comanzi pe internet, din oferta mai multor restaurante, după care stai liniştit acasă şi aştepţi curierul să bată la uşa ta.
;-)

Ziarul Financiar: Noua fata a comertului: in Franta comanzi alimentele pe internet si te duci doar sa le ridici (Autor: Catalina Apostoiu)

O noua formula de vanzare situata intre comertul electronic si cel traditional incepe sa se dezvolte ca reactie la relativul declin inregistrat de hipermarketuri, potrivit Les Echos.
Principiul este unul simplu: clientul comanda pe internet si merge sa-si ridice produsele. Odata ce-si parcheaza automobilul, clientul nu este nevoit sa coboare, pentru ca un angajat al punctului de livrare depune produsele comandate in portbagajul masinii. Este un nou serviciu inspirat de McDonald's Drive.
In Franta Auchan a fost primul care a testat conceptul. Auchan Drive a inceput in 2006, insa astazi Systeme U se lauda cu cea mai mare retea de 230 de unitati. Totusi, potrivit specialistilor, Leclerc dispune de cel mai mare potential.
In februarie directorii grupului numarau 65 de unitati pentru o cifra de afaceri de 179 de milioane de euro si anticipau ca vor depasi nivelul de un miliard de euro in 2015, cu 400 de unitati. Cei de la U genereaza "cu mult" peste 100 de milioane de euro.
Auchan opereaza 31 unitati Auchan Drive si 28 Chronodrive, entitati care nu au un magazin si care sunt administrate de o structura juridica independenta.
Fara a dezvalui cifre, Xavier de Mezerac, director financiar al grupului, a admis ca aceasta noua forma de comert a reprezentat "un factor esential al cresterii Auchan France" in 2010.
Carrefour este inca in faza de teste. Conform unor surse, formula ar putea reprezenta 4,5% din vanzarile alimentare ale hipermarketurilor.
Luand in calcul mai multe date, cifra de afaceri a unui punct de livrare oscileaza intre 7 si 12 milioane de euro pe an. Potrivit companiei de consultant Salmon, care se pregateste sa publice un studiu pe acest subiect, noul concept reprezinta unul din noile motoare de crestere a distributiei alimentare. "Nu reprezinta decat 0,5% din comertul alimentar francez, insa contribuie deja, in cazul Leclerc, cu 7% la cresterea inregistrata in 2010", estimeaza Gregory Boulanger, consultant.
Cifra de afaceri generata de acest mod de comert a crescut de la 350 de milioane de euro in 2009 la peste 500 de milioane de euro in 2010 si ar putea atinge peste 2 miliarde in 2015. Conceptul va reprezenta 15% din cresterea anuala a pietei alimentare.
Pentru distribuitori, punctele de livrare constituie un vector de dezvoltare cu atat mai interesant, cu cat acestea nu sunt supuse autorizarilor de urbanism comercial, in cazul unitatilor create de la zero, care sunt simple antrepozite in care nu patrund clientii.
Noul concept prezinta un alt avantaj in opinia lui Gregory Boulanger: "Amortizarea investitiei se face in cinci sau sase ani, comparativ cu zece ani pentru un magazin traditional."
In timp, specialistii nu exclud incheierea de parteneriate cu alte marci care sa permita livrarea de comenzi si din alte sectoare decat cel alimentar.
Luni 19.09.2011 09:45, Mireille Astrid POPA

Eșecurile din istoria McDonald’s. Top 12 cele mai puțin apreciate produse

McDonald's a vândut în timp sute de feluri de produse, însă nu toate sunt la fel de populare ca Big Mac. Unele sendvişuri au eșuat din cauza marketingului ineficient, a campaniilor de lansare orientate greşit sau a reticenţei consumatorului faţă de schimbare. În cele mai multe cazuri, de vină a fost prostul gust.
Yahoo.com face o listă a celor mai puţin apreciate 12 produse de la McDonald's:

McLobster . Homarul îndesat într-o chiflă de hot dog nu a avut succes din cauza preţului exagerat, 5,99 dolari, dar şi pentru că e greu de crezut că o astfel de carne poate fi ţinută proaspătă într-un fast food. În prezent, se mai comercializează doar în Canada.

McGratin Croquette. Creat special pentru piaţa japoneză, acest sendviş conţine macaroane, creveţi şi piure. Acest produs nu s-a vândut în primul rând din cauza gustului ciudat, descris de unii consumatori drept "pufos şi cremos", dar şi din cauza marketingului deficitar.

Hula Burger. A fost creat de fondatorul McDonald's, Ray Croc, special pentru catolici, care nu mâncau carne vinerea. Croc a înlocuit carnea de vită cu o bucată de ananas prăjit, învelit în caşcaval.

Pizza şi McPizza. Cele două produse nu au avut succes pentru că dura foarte mult prepararea lor, iar oamenii nu erau dispuşi să aştepte. În plus, concurenţa pe piaţa pizzeriilor era acerbă. Dacă voiau pizza, oamenii mergeau la Domino's sau la Pizza Hut, nu veneau la McDonald's, notează sursa.

McAfrika. Conţinea carne de vită, caşcaval, roşii şi salată, într-un buzunar de pită. Nu gustul sau ingredientele au fost problema, ci campania dezastruoasă de marketing. McAfrika a fost lansat în 2002, în timpul revoltelor din Africa de Sud.

Arch Deluxe. Acest sendviş uriaş, destinat exclusiv adulţilor, conţinea carne de vită (114 grame), bacon condimentat, salată, roşii, caşcaval, ceapă, ketchup şi "un sos secret", notează sursa. Sendvişul nu a avut succes din cauza reclamei dezastruoase, în care apar mai mulţi copii care gustă din Arch Deluxe şi spun că este scârbos.

McHot Dog. Nu a avut un gust rău, însă consumatorii pur şi simplu nu s-au putut obişnui cu faptul că pot mânca un hot dog la McDonald's. Ulterior, McHot Dog a fost reintrodus în Japonia, unde are mai mult succes, pentru că poate fi "personalizat" cu mai multe ingrediente.

McDLT. Era un sendviş simplu, care conţinea carne de vită, salată şi roşii. Însă ingredientele erau separate, astfel încât carnea să se păstreze caldă, iar legumele, reci. McDLT s-a vândut bine până când americanii au început să fie mai atenţi cu mediul şi să refuze să mai cumpere un sendviş care avea ambalaj dublu. În plus, McDLT avea şi un conţinut foarte mare de grăsime, astfel că a fost scos de pe piaţă.

McLean Deluxe. A reprezentat unul dintre primele eforturi ale McDonald's de a fi percepută drept o companie preocupată de sănătatea clienţilor. Deşi avea un conţinut de doar 9% grăsime, McLean Deluxe a fost scos de pe piaţă, când clienţii au aflat că sendvişul conţine alge de mare, care să suplinească lipsa grăsimii.

Big'N'Tasty. A fost o încercare eşuată a McDonald's de a concura cu Whopperul de la Burger King.

McSpaghetti. La fel ca în cazul McPizza, clienţii veneau la McDonald's pentru hamburgeri şi cartofi prăjiţi, nu pentru feluri de mâncare mai pretenţioase. Un alt produs care a eşuat la fel de rapid a fost McLasagna.

Super-size. Varianta de meniu "super-size" a trebuit eliminată, după apariţia filmului documentar "Super Size Me", care arată efectele dezastruoase ale consumului regulat de porţii mari de la McDonald's. Sursă: gandul.info