A trecut moda cafenelelor bancare

Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.

„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.

Businessuri independente

Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, ban­cheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut).  Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.

Adaptare la piață

Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.

Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.

BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat inves­tiții de 300.000 euro;

BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inau­gurat pentru prima oară o cafenea în pro­vincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;

BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, am­plasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café. Sursa: capital.ro