În 2011, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse  agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumătate de miliard de euro  mai mult decât media importurilor alimentare din anii secetoşi.
Un  nou paradox al economiei româneşti se conturează prin statisticile  oficiale, de data aceasta în domeniul comerţului exterior cu produse  alimentare: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a fost un  record al perioadei postdecembriste, iar de cealaltă parte şi  importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală  de 3,75 miliarde de euro.
Din datele privind comerţul exterior,  raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în 2011  România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9  miliarde de euro şi a importat alimente de 3,7 miliarde de euro,  rezultând astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro.
Diferenţe de cantitate şi de calitate
Altfel  spus, cu toate că producţia de grâu, porumb, floarea-soarelui şi alte  sortimente de bază a crescut atât de mult încât - statistic vorbind -a  ridicat întreaga economie peste pragul de recesiune, România a mai şi  importat alimente, băuturi şi tutun dinafara graniţelor într-o măsură ce  depăşeşte ca valoare importurile din anii trecuţi. Chiar şi pe cele din  anii secetoşi.Cum se explică aceste fenomene? În primul rând, să nu  uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale - comerţul nostru  exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem  produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem  alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau:  exportăm roşii şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr  etc.
Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin  şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile  livrate, respectiv achiziţionate. În al doilea rând, organizarea internă  a industriei agroalimentare româneşti favorizează mai mult importurile  decât sursele autohtone de hrană. Reprezentanţii mediului de afaceri din  acest sector au tot propus soluţii, dar acestea au fost sistematic  ocolite.
„O măsură pe care am propus-o pentru reducerea  decalajelor dintre importuri şi exporturi este scăderea la 5% a cotei de  TVA la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii  acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a  preţurilor la raft. În felul acesta, românii îşi vor permite să cumpere  mai multe alimente produse în România, iar importurile de mâncare  proastă din străinătate s-ar reduce".
„Este o inepţie să  încurajăm importurile de legume, fructe şi carne, în timp ce producţia  românească se strică pe ogoare de multe ori sau este vândută la preţ de  nimic. Acum nu facem decât să-i descurajăm pe producătorii autohtoni, în  timp ce preţul mâncării în coşul zilnic al românilor este în continuă  creştere", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedinte al Alianţei  Confederaţiilor Patronale din România. Sursa: adevărul.ro

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu