Atenţie la produsele de post cu E-uri interzise!

Perioada postului ne îndeamnă să consumăm diverse produse pe care le găsim în comerţ şi care sunt recomandate ca fiind de post. Fie că vrem să respectăm postul religios, fie că dorim o perioadă de alimentaţie mai săracă în proteine şi calorii, mulţi dintre români aleg de pe raft, în această perioadă a anului, produsele de post.

Desigur, atenţia noastră se îndreaptă cu precădere spre fructe şi legume proaspete din pieţe şi magazine specializate dar şi spre cămara cu gemuri şi murături. Dacă vă imaginaţi că este o alimentaţie săracă, vă înşelaţi. Există o bucătărie la fel de imaginativă şi o paletă foarte mare de mâncăruri savuroase doar din vegetale, fără lactate, brânzeturi şi cărnuri.

Mâncărurile, ciorbele, supele şi pastele din legume vor lua locul prăjelilor şi fripturilor iar dulciurile pot fi cu succes înlocuite de fructe crude, pline de vitamine, de dulceţuri, fructe uscate, compoturi şi halva din comerţ ori făcută în casă, din seminţe atât de pline de fibre, proteine, uleiuri vegetale, minerale şi alţi nutrienţi. Uităm o perioadă de ciocolata cu lapte, de prăjiturile cu lapte, unt şi brânză, pe care le înlocuim cu produse asemănătoare, din seminţe şi soia.

Pentru a respecta tradiţia şi rânduielile religioase de dinaintea Crăciunului ne vin în ajutor şi produsele vegetale din magazine, cărora în această perioadă li se dedică rafturi întregi iar plasa de cumpărături nu va fi goală ci se poate umple uşor cu bunătăţi, doar bani să fie.

De ce am alege – chiar şi când nu e post – laptele din soia? Pentru că e nutritiv şi un înlocuitor delicios al laptelui de vacă. În plus, ajută şi în lupta contra osteoporozei şi a lipsei de calciu. Cu un aport important de vitamine, calciu şi grăsime vegetală, se recomandă chiar şi celor care ţin regim. Conţine, printre altele, vitaminele A, D, B1 şi B2, proteine, fier, calciu, potasiu etc. Un alt atu al lui este faptul că e dulce, asemănător la gust cu laptele de vacă şi nu e lipsită de interes absenţa din compoziţia lui a lactozei, care poate cauza alergii. Conţine proteine, vitamine din grupa B şi minerale.

De ce mă dau în vânt după brânza tofu, care în perioadele de nepost mi-e greu să o găsesc pe rafturile magazinelor? Pentru că se prepară din boabe de soia integrale, e extrem de gustoasă mai ales dacă p alegi pe cea cu ardei, ciuperci sau verdeaţă şi are un conţinut bogat în proteine şi celuloză. Poate fi folosită atât la sandvişuri cât şi la unele supe vegetale, nemaivorbind de salatele cu tofu, care sunt un deliciu. După părerea mea are un gust asemănător brânzei de origine animală, îmi oferă o alternativă brânzei de vaci sau oaie, din când în când.

Pentru a ne lămuri şi cât de ecologice, bio şi sănătoase sunt produsele „surogat” de lapte şi produse din lapte, precum şi din aşa-zisele maioneze vegetale (fără ou) – care ne sunt recomandate prin magazine pentru perioada de post – facem apel la un studiu realizat de InfoCons – singura revistă de teste comparative din România – care a studiat pentru noi toţi etichetele a 9 produse de post din magazine, care înlocuiesc produse precum lactatele şi maioneza.

În primul rând, e bine să ştim că eticheta produsului trebuie să conţină o serie de informaţii obligatorii, care să permită consumatorului alegerea sortimentului dorit. Ideal e să ne uităm în primul rând la informaţiile menţionate pe etichetă, chiar dacă aspectul produsului ne face cu ochiul, parcă cerându-se pus în coş şi apoi pe masă.

Cele nouă produse monitorizate de InfoCons sunt vegetale pe bază de soia şi ovăz şi sunt căutate mai ales în această perioadă. Pentru a fi consumatori informaţi, care nu achiziţionăm „orbeşte” tot ce ni se recomandă din dorinţa de a se vinde, vom arunca o privire peste tabelul alăturat, care cumulează informaţiile de pe etichetele celor 9 produse şi vom afla câte E-uri conţin acestea.

Tabelul adună la un loc băuturi UHT, preparate tip iaurt, tofu, sos de maioneză, toate având în compoziţie numai produse vegetale – soia, ovăz şi uleiuri vegetale.

Şi ce ne spune acest tabel? Din cele 9 produse studiate se constată că 90% dintre ele conţin minim un E. Numărul maxim de aditivi alimentari înscris pe etichete este de 7, dar există şi un produs fără nici un aditiv alimentar. Cel mai des întâlnite sunt E440, E270, E330, E322, E304, considerate inofensive. Totuşi, două produse ne-au atras atenţia prin faptul că în ele găsim un aditiv alimentar (E418 - guma gellan) care este interzis în România!

Studiul a fost realizat de revista amintită în parteneriat cu Facultatea de Alimentaţie şi Turism, Catedra de Inginerie şi Management în Turism din cadrul Universităţii Transilvania Braşov, în perioada 16.11.2011 – 09.12.2011. Aşadar datele sunt recente, dar, din păcate nu atotcuprinzătoare privind întreaga ofertă de produse şi sortimente de post. E însă un exemplu care poate ne va sensibiliza să deschidem mai bine ochii şi să nu ne lăsăm „furaţi” de aspect, fără a ţine cont de conţinutul lor. Nu e greu să fim atenţi şi nu e nici o tragedie dacă vom renunţa la vreun produs după studierea etichetei. Oferta e variată şi de ce nu am pune pe primul plan grija pentru cât de sănătos ne hrănim?
 sursa: business-forum.ro